În acest sens, Cristian Ghinea a făcut apel către partidele parlamentare pentru un pact politic care să permită o dezbatere rapidă în Parlamentul României pentru implementarea PNRR, mai indică sursa citată.
„PNRR nu este important doar pentru că ne aduce bani. PNRR este important pentru că vine cu reforme de care statul român are nevoie. Reformele din PNRR sunt puse acolo pentru a rezolva recomandările pe care Comisia Europeană le face în rapoartele de ţară de zece ani de zile României. De exemplu, de zece ani de zile Comisia Europeană ne spune că avem o problemă cu sistemul de pensii. În PNRR există mai multe astfel de reforme care ar trebui să facă din statul român un stat mai responsabil. Sunt reforme pe care le putem face, reforme pentru care noi, politicienii, ne putem înţelege între noi, nu reforme la care doar visăm. Trebuie ca partidele politice să agreeze două lucruri: în primul rând, dacă guvernul sau guvernele care vor fi în funcţie nu vor putea să rezolve problema, atunci Parlamentul va legifera în regim de urgenţă, ceea ce se poate face. În al doilea rând, hai să discutăm pe substanţă, să nu facem din PNRR doar prilej de lupte politice. Apelul meu către partide ar fi: haideţi să discutăm din timp aceste reforme”, a afirmat Cristian Ghinea, conform sursei menţionate.
Totodată, Cristian Ghinea a anunţat crearea unei organizaţii prin care va monitoriza implementarea PNRR. „Aştept cât mai mulţi oameni să ne scrie pe [email protected]. Acolo primim sugestii şi idei”, a precizat el.
Miza PNRR şi ţintele importante pe care trebuie să le atingem, până în 2026:
Apă şi canalizare:
– 1.600 km reţele de apă construite – în localităţi cu peste 2000 locuitori
– 2.500 km reţele de canalizare în localităţi peste 2.000 de locuitori; 400 de reţele de canalizare în cele cu mai puţin de 2.000 de locuitori
88.400 de gospodării conectate prin programul naţional „Prima conectare la apă şi canalizare”
Păduri:
– Programul Naţional de împădurire: 56.700 de hectare noi de pădure plantate. 3.150.000 de metri pătraţi noi suprafeţe de păduri urbane create
Deşeuri:
– 13.800 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deşeurilor
Transport:
– 429 de kilometri de autostradă nou construiţi
– 48% din punctele negre eliminate, acolo unde sunt cele mai multe accidente rutiere
– 2.851 km cale ferată construiţi/modernizaţi, între care: 315 km de cale ferată modernizată şi cu sistem inteligent de management al traficului instalat; 110 km de cale ferată electrificată
– 12.7 km de reţea nouă de metrou (Bucureşti şi Cluj): 5,2 km în Bucureşti şi 7,5 km în Cluj
Valul Renovării:
Renovarea energetică moderată/aprofundată a cca 4,3 milioane metri pătraţi de blocuri de locuinţe (circa 1.000 – 1500 blocuri) şi respectiv 2,3 mil. mp de clădiri publice (circa 2.000 de clădiri).
Energie:
Instalarea şi conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3.000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană şi solară)
Reţeaua de distribuţie a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată şi funcţională şi va transporta cel puţin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în funcţiune complet.
Transformare digitală:
– 8,5 milioane cetăţeni vor avea cartea de identitate electronică
– Cel puţin 60 de instituţii de sănătate publică digitalizate şi 200 de facilităţi de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT şi infrastructură digitală
Reforma ANAF:
60% dintre toate serviciile pentru persoanele juridice plătitoare de taxe disponibile la sfârşitul anului 2024 vor fi accesibile online. În prezent, doar 45% din aceste servicii sunt disponibile online.
Ponderea veniturilor colectate raportat la PIB creşte cu cel puţin 2.5 puncte procentuale;
Reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 comparativ cu valoarea din 2019
600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF
500.000 de contribuabili înrolaţi suplimentar în SPV
Reforma pensiilor:
– Intrarea în vigoare a legislaţiei necesare pentru a asigura sustenabilitatea pilonului II de pensii
– Reforma legislaţiei pentru pensii pentru a face sustenabilă şi mai echitabilă; reforma pensiilor speciale
Mediul de afaceri şi cercetare:
– 5.400 de contracte de finanţare prin Schema de minimis pentru digitalizarea IMM-urilor
– 280 de contracte de finanţare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
Fondul local:
– 4.142 locuinţe pentru tineri din comunităţi/grupuri vulnerabile
– 1.104 locuinţe pentru specialişti în sănătate şi educaţie
Vor fi achiziţionate şi recepţionate până în Trim. II, 2026, – 1135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de eşapament (200 buc. – autobuze electrice/hidrogen 12-18m, 515 buc. – autobuze electrice/hidrogen 10m, 50 buc. – tramvaie, 50 buc. -– troleibuze cu baterii 12-18m, 320 buc – microbuze electrice/hidrogen).
– 13.200 puncte de încărcare funcţionale, pentru vehicule electrice. În total, în 2026, vor fi 20.000 la nivel naţional.
Turism:
– 12 rute (trasee) culturale dezvoltate şi marcate
– Finanţarea, pentru prima oară în România, de muzee şi memoriale ale opresiunii: Muzeul Holocaustului şi muzee ale opresiunii comuniste.
3.000 de km de trasee velo naţionale
– 40 de IMM-uri active în domeniul producţiei şi distribuţiei de filme finanţate pentru a dezvolta conţinut digital
Sănătate:
200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi şi personal.
3.000 de cabinete ale medicilor de familie sau asociaţii de cabinete echipate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni şi zone mai puţin dezvoltate.
300 de comunităţi slab deservite, inclusiv comunitatea romă, vor avea acces la asistenţă medicală comunitară
25 de unităţi de terapie intensivă pentru nou-născuti echipate, inclusiv cu ambulanţe pentru nou-născuţi (pentru centrele regionale)
25 de unităţi sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă
30 de facilităţi nou construite/renovate şi dotate care furnizează asistenţă medicală ambulatorie
Social:
Reţea de centre de zi: 150 de servicii comunitare pentru copiii în situaţii de risc: (menţinerea a 4.500 de copii în familie)
150 de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi (1.600 de persoane cu dizabilităţi, pe an)
Introducerea Venitului Minim de Incluziune:
– adoptarea modificărilor legislative necesare; Beneficiarii direcţi vor fi cel puţin 30% din actualii beneficiari de Venit minim garantat (VMG) şi Alocaţie pentru susţinerea familiei (ASF). 56.700 –beneficiari eligibili ai Venitului Minim de Incluziune, în plus faţă de beneficiarii eligibili actuali de venit minim garantat / alocatie de sustinere a familiei.
– Tichete de muncă: Cel puţin 30 000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puţin 60 000 de lucrători casnici/prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă.
– 50 de servicii comunitare modernizate pentru persoane cu dizabilităţi.
– 55 de noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilităţi.
Reforma administraţiei:
Un sistem de recrutare-pilot pe modelul EPSO european pentru administraţia centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel naţional pe baza lecţiilor învăţate, începând cu 2023
Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de recrutare din sectorul public
Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalţii funcţionari publici care interzice politizarea funcţiilor
Educaţie:
110 de creşe înfiinţate şi operaţionalizate şi 412 servicii complementare (în localităţile izolate, dezavantajate)
2.500 de şcoli incluse în programul de abandon vor fi complet digitalizate prin achiziţionarea echipamentului necesar (tablete, imprimante, routere).
Creşterea cu cel puţin 60% a numărului de studenţi înscrişi in ruta completa de invatamant dual.
Cel puţin 5.200 de şcoli dotate cu resurse tehnologice noi pentru laboratoarele IT
Cel puţin 3.600 de şcoli dotate cu infrastructură şi echipamente tehnologice noi
3 consorţii şcolare rurale create pentru a consolida mediul educaţional rural
Potrivit comunicatului de presă al USR, „Cristian Ghinea a finalizat, în timpul mandatului în fruntea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cel mai mare program de dezvoltare de care a beneficiat România în ultimii 30 de ani”.