Criza financiară internaţională a dat un impuls activităţii FMI

0
Criza financiară internaţională a dat un impuls activităţii FMI

În prezent, FMI este angajat cu împrumuturi de aproximativ 50 de miliarde de dolari în susţinerea economiilor unor state precum Ungaria, Islanda şi Pakistan, conform WSJ.

În faţa actualei crize economice, FMI a renunţat la o serie de condiţii considerate, chiar şi de statele dezvoltate, prea costisitoare. Pentru acordarea creditelor, FMI nu mai cere privatizarea sistemului de asigurări sociale, deschiderea pieţelor pentru companiile financiare străine sau spargerea monopolurilor locale. Schimbarea regulilor a determinat alte state, printre care Turcia, să recurgă la ajutorul instituţiei financiare şi poate atrage chiar şi ţări din vestul Europei. "Schimbările reflectă o modificare a modului în care FMI consideră că poate gestiona situaţia dintr-un stat", a declarat Anne-Marie Gulde, analist pentru Europa al Fondului.

În activităţile curente se reflectă experienţa câştigată în criza de acum zece ani din Asia. La acea dată, instituţia a fost criticată că a deschis calea băncilor americane în Coreea de Sud sau că a spart un monopol în Indonezia, decizie considerată, pe plan local, ca motivată politic. În condiţiile în care băncile centrale din SUA şi Europa au redus dobânzile, oficialii FMI au declarat că nu pot cere debitorilor să facă alte concesii mai aspre, cum a fost cazul în trecut.

Fondul este departe de a avea un program coerent pentru împrumuturi către statele dezvoltate, potrivit WSJ. În schimb, se concentrează asupra politicilor monetare şi fiscale, unde are experienţă. Pentru unele state, însă, chiar şi acest lucru poate fi greu de susţinut. Letonia, de exemplu, trebuie să reducă salariile cadrelor didactice, ale soldaţilor sau ale altor angajaţi de la stat cu 15%. La rândul său, Ucraina trebuie să cheltuiască mai puţin, în condiţiile în care economia locală este aşteptată să se reducă drastic. Reducerea cheltuielilor ar putea însemna accentuarea recesiunii.

O parte din statele est-europene, care primesc fonduri de la FMI, consideră că este doar o problemă de timp până când instituţia va cere să se implice în politica economică locală. "FMI se va folosi de aprofundarea crizei economice pentru a cere din ce în ce mai mult de la statele debitoare", a afirmat un oficial al unei bănci centrale din Europa de Est. Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului susţin că nu au astfel de planuri. Ţelul instituţiei este de a ajuta la stabilizarea economiilor slabe, afecate de recesiunea din statele dezvoltate. În faţa problemelor economice, state precum Ucraina, Letonia, Serbia şi Belarus caută surse alternative de finanţare de la FMI. România, Bulgaria şi Lituania sunt aşteptate de analişti să le urmeze exemplul.