De la o producţie de 29.300 tone în 1990 s-a ajuns la doar 6.136 tone anul trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică, din cauza concurenţei reprezentate de importurile la preţuri mici. În acelaşi timp, exporturile de lapte praf autohton s-au redus semnificativ, pe fondul restricţiilor privind livrările în UE, principalele destinaţii rămânând ţările din Orientul Mijlociu sau Asia.
“Principala problemă a industriei de profil ţine de faptul că, în prezent, niciun producător de lapte praf nu deţine ştampilă ovală, garanţie că produsul este conform cu standardele europene şi poate fi exportat în Europa. În al doilea rând, preţul nu este la fel de competitiv precum cel din exterior, costul de producţie fiind mai ridicat în România”, a declarat pentru Business Standard Valentin Blănaru, directorul patronatului din industria laptelui APRIL.
De asemenea, intrarea pe piaţa internă a unor companii străine importante – precum Milupa, parte a grupului francez Danone, Nestle, Humana – a condus la creşterea importurilor şi la diminuarea cotei de piaţă pentru producătorii autohtoni. “În prezent, ponderea importurilor este foarte mare pe piaţa laptelui praf, estimez în jurul a 75%. Jucătorii locali s-au limitat a produce pentru nevoile proprii şi, eventual, pentru comenzi externe, atunci când este cazul.
Procesatorii mari nu au nevoie de cantităţi importante de lapte praf, astfel că în aceste condiţii te întrebi dacă mai este rentabil să produci lapte praf”, a spus Dănuţ Ştefu, proprietarul producătorului de lapte praf şi îngheţată Bucovina. În prezent, producătorii locali sunt reprezentaţi de Rarăul Câmpulung Moldovenesc (preluat de Albalact), Remetea Harghita, Bucovina, Unicarm. În ciuda faptului că laptele praf autohton nu poate fi comercializat în Europa, există cereri pentru export care vin din America, dar şi din partea unor ţări din Orientul Mijlociu sau Asia, însă acestea nu sunt suficiente pentru a încuraja producţia autohtonă de lapte praf.
“Comenzi pentru lapte praf primim în continuare, în special din partea serviciilor militare din diferite ţări situate în afara spaţiului european, ceea ce reprezintă o garanţie pentru calitatea produsului oferit”, a mai spus Blănaru. Cereri pentru laptele praf sunt şi din partea instituţiilor sociale precum azilurile.
Mai nou, laptele praf este utilizat şi în procesul de creştere a viţeilor. Până în anii ‘90, cel mai important jucător pe acest segment a fost fabrica Rarăul Câmpulung Moldovenesc, prelută anul trecut de Albalact, firmă care a investit peste 2 mil. euro în vederea modernizării unităţii. Noul proprietar nu se va axa pe producţia de lapte praf, strategia companiei vizând extinderea portofoliului pe segmentul brânzeturilor.
“Albalact va produce în continuare lapte praf la fabrica Rarăul Câmpulung, însă acest segment nu este un focus pentru firmă în 2010. Fabrica Rarăul are o capacitate instalată de 2.500 tone/an pentru producţia de lapte praf, şi la fel va avea şi anul viitor. Am putea lua în calcul şi exportul în 2010, însă vom lua o decizie în funcţie de evoluţia acestui segment şi a preţului pe pieţele europene”, a precizat pentru Business Standard Raul Ciurtin, preşedinte Albalact.
Acesta a adăugat că, în cursul anului viitor, compania nu va renunţa la niciun produs aflat în prezent în portofoliul companiei. Şi Vasile Lucuţ, proprietarul producătorului de mezeluri şi conserve din carne Unicarm din Satu Mare, a inaugurat în 2009 o unitate de producţie lapte praf, în urma unei investiţii de 30 milioane de euro care a inclus şi alte trei unităţi de cofetărie, de producere a îngheţatei şi a pâinii. Aproximativ 65% din valoarea pieţei de baby food, estimată la 50 mil. euro, este asigurată din vânzările de formule de lapte.
