În acel moment, şi-a amintit de datoria de pe cardul de credit, de cheltuielile pentru reparaţiile sistemului de încălzire al apartamentului ei. Apoi mintea i-a fugit la cei 500 de lei (130 de euro) pe care Guvernul tocmai i-a adăugat la pensia lunară. A decis totuşi să ia cizmele.
„Cumpărăturile sunt la fel ca terapia pentru mine”, a spus Ana Petculescu, în vârstă de 64 de ani, care a ieşit la pensie acum cinci ani. Ea era contabilă la o companie de telefonie de stat. „Ca să mă simt bine, fac cumpărături.”
Comportamentul acestei doamne ieşite la pensie explică de ce România are cea mai rapidă creştere economică din Europa. În prima jumătate a anului, a ajuns la un ritm de creştere de 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Având în vedere că România este una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, care încă se recuperează după perioada dictatorului Nicolae Ceauşescu, această performanţă confirmă începutul unei ere strălucitoare. România creşte în sfârşit după ani de criză.
Cu toate acestea, scena de la mall ilustrează şi de ce mulţi economişti sunt pesimişti în privinţa îmbunătăţirii averii românilor – şi de ce unii se tem că următoarea criză din Europa se află deja în formă. O mare parte din creşterea pe care a experimentat-o România este datorată consumatorilor.
Pentru a plăti majorările salariale, Guvernul a redus cheltuielile pentru investiţii în autostrăzi şi alte lucrări publice. Infrastructura dărăpănată a României a limitat comerţul mult timp. Economiştii se tem de faptul că majorările salariale plus reducerile de impozite au generat o explozie momentană a activităţii economice care va lăsa ţara îndatorată.
„Facem aceleaşi greşeli precum Grecia”, a declarat Cristian Păun, economist la Universitatea de Studii Economice din Bucureşti pentru New York Times. „Continuăm să creştem datoria publică atunci când suntem într-un boom”.
Pentru moment, orice comparaţie cu Grecia, exemplul extrem al unei economii distruse de o guvernare fără restricţii, poate fi considerată naivă. La sfărşitul anului trecut, datoria publică a României era de aproximativ 39% din producţia sa anuală, o fracţiune din raportul dintre Statele Unite (74%), Marea Britanie (92%) sau Grecia (182%).
Totuşi, datoria publică a României s-a dublat în ultimele două decenii. „Acest lucru este foarte periculos”, a mai spus Păun. „Când criza va veni din nou, aşa cum o va face inevitabil, suntem expuşi”.
