Banii au apărut din cele mai vechi timpuri și avem nevoie de ei pentru a ne asigura toate cele necesare traiului. Ei ne dictează viața în fiecare zi, iar societatea în care trăim este una consumatoare.

Practic suntem influențați să consumăm și să cumpărăm cât mai mult în fiecare zi. Este bine însă să știm cum au apărut banii, dar și primele bancnote pe piața monetară.

Potrivit ifncredit, se consideră că banii au apărut din nevoia oamenilor de a înlocui trocul, un sistem folosit pentru primele schimburi comerciale dintre oameni. În acest sistem de troc, se faceau schimburi de condimente, grâne, ceai, sare și chiar și vite.

Trocul își are originea încă din Epoca de Piatră, atunci când oamenii au început să are ogoarele și să crească animale și când și-au dat seama că produceau mai mult decât puteau consuma.

Au existat unele situații în care doar anumite mărfuri erau mijloc de schimb. Cu aproximativ 1200 de ani înainte de Hristos, în China, pentru schimburile comerciale erau folosite cochilii de scoici. În alte culturi au fost folosite mărgele de fildeș sau pietre șlefuite.

Așa au apărut și primii bani. Mai exact, este vorba despre primele monede din metale prețioase, care au apărut în cetatea Lidia, o colonie din Asia Mică. Primele monede bătute de către locuitorii cetății erau din electrum, un aliaj de aur din râurile actualei Anatolii.

De asemenea, aici a apărut și primul bancher, Pithius, și tot aici au fost bătute și primele de monede de aur de către regele grec Cressus. Apariția monedelor a reușit să accelereze comerțul intern și extern al cetății, aceasta devenind una dintre cele mai bogate cetăți din Asia Mică. Odată cu cucerirea cetății de către armata persană, a început răspândirea valutei în Persia.

Totodată, în perioada anului 600 î. Hr. , în China, apăreau pentru prima dată banii de hârtie. Pe bancnotele chinezești scria ”Toți falsificatorii vor fi executați”.

Spre deosebire de China, în Europa, monedele au fost folosite până în anii 1600, în contextul în care exista posibilitatea topirii metalelor prețioase luate din coloniile cucerite.

Totul s-a schimbat în momentul în care au putut fi folosite bancnotele, în contextul în care hârtiile puteau fi duse la bancă în orice moment pentru a putea fi schimbate cu valoare lor în monede de aur sau argint.

De menționat este faptul că bancnotele puteau fi folosite pentru a cumpăra bunuri și erau eliberate doar de către bănci sau instituții private, nu de către stat.

Care au fost primele bancnote 

Primii bancnote tipărite de către stat au fost emise  de guvernele coloniale din partea de nord a Americii.

Banii tipăriți au apărut din cauza faptului că transportul de mărfuri dintre Europa și coloniile americane dura mult, iar coloniștii care doreau să își extindă activitatea, rămâneau cel mai adesea fără ”lichidități”.

Tot atunci au apărut primele IOU-uri, folosite pe post de valută. Acestea au apărut pentru prima dată în Canada. IOU este prescurtarea de la ”I owe you” și înseamnă ”Îți rămân dator”.

Apariția banilor de hârtie este un fenomen care a dus la dezvoltarea comerțului internațional al europenilor. Băncile au început să cumpere valute străine, astfel că a luat naștere prima piață valutară din lume. Schimbările sau confruntările politice din țara respectivă afectau și afectează valoarea monedei, dar și abilitatea țării de a face comerț pe piața internațională.

De asemenea, au apărut și așa zisele războaie valutare: statele încercau să întărească moneda statelor cu care concurau pentru a putea scumpi bunurile țării respective, pentru a afecta exporturile sau pentru a reduce puterea de cumpărare a statului.

Valoarea monedei naționale era dată de către aurul din rezervele băncilor centrale, iar banii nu puteau fi tipăriți fără ca aceștia să aibă garanție în aur. Acest sistem s-a sfârșit odată cu criza economică mondială din anul 1929.

După acle moment, banul care a devenit valuta de referință a fost dolarul, astfel că țările au fost obligate să respecte o politică monetară de controlare a cursului de schimb prin raportarea propriilor monede la valoarea dolarului.

Cum au apărut banii în România 

În România, primele negocieri pentru baterea unei noi monede naționale au avut loc după venirea pe tron a lui Alexandru Ioan Cuza, iar în anul 1859 s-a încercat baterea unei monede naționale care să aibă aceeași valoare ca francul francez.

Astfel, moneda națională a Principatelor Române a devenit leul în urmă cu 146 de ani, în contextul în care, până în acel moment, pe teritoriul românesc circulau mai multe monede străine, printre care amintim rubla, francul, galbenul austriac, napoleonul și ducatul olandez.

Prima lege monetară care a stabilit faptul că moneda națională este leul, a fost promulgată pe data de 22 aprilie 1867, iar în lege se mai stipula faptul că diviziunea leului se numește ban și reprezintă a suta parte din leu.

Moneda națională a fost aleasă pentru a putea să-i facă concurență talerului olandez de argint.

Astfel, în legea adoptată în aprilie/mai 1867, noua monedă românească avea pe o parte armele țării, iar pe cealaltă era indicațiunea valoarei nominale și anul. După ce a fost promulgată această lege, s-au bătut:
-monede de aur de cinci, zece și 20 de lei;
-monede de argint de 50 de bani;
-un leu și doi lei;
-monede de cupru de unu, doi, cinci și 10 bani.

De menționat este faptul că, din punctul de vedere al istoriei banilor, România se face remarcată printr-un fapt inedit.

Mai exact, țara deține recordul mondial pentru cea mai mică bancnotă emisă vreodată și anume bancnota de 10 bani pusă în circulație de Ministerul Finanțelor în anul 1917, aceasta având o dimensiune de 27.5 x 38 mm.