Numărul firmelor de construcții din Turcia care construiesc proiecte de infrastructură mare în România a crescut de cel puțin cinci ori în ultimii doi ani, conform PressOne.ro.
Mai mult de 20% din valoarea totală a lucrărilor de infrastructură rutieră contractate de statul român în acest moment se va duce către companii din Turcia, foarte apropiate de regimul iliberal al președintelui Erdogan.
În februarie 2021, Guvernul României se pregătea să elimine Turcia și China de la licitațiile publice pentru proiectele de infrastructură de miliarde de euro. Dintre cele două state, doar China a fost în cele din urmă exclusă, patru luni mai târziu. Autoritățile române se temeau că firmele de construcții din Asia ar putea să nu respecte standardele europene în vigoare și că România s-ar putea confrunta cu întârzieri tocmai când are nevoie uriașă de drumuri, poduri, căi ferate și autostrăzi. Turcia a fost însă protejată de statutul de țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, pe care îl are încă din octombrie 2005.
Urmarea? Dacă între 2019-2021 pe piața românească intraseră doar companiile turce Aksim Alarko – parte din conglomeratul Alarko Holding, care a câștigat în 2019 licitația pentru o secțiune din Centura Capitalei (urmând să o câștige ulterior și pe a doua), și Nurol, care câștigase în 2020 un tronson din Autostrada Transilvania, Suplacu de Barcău (Bihor) – Nușfalău (Sălaj), acum numărul lor a crescut de cinci ori.
În noiembrie 2023, cel puțin 10 companii din Turcia au câștigat licitații pentru proiecte mari de infrastructură în România, unele din ele de importanță vitală, precum cel mai dificil segment al autostrăzii A1 sau conducta de peste 300 de kilometri care va transporta gaze naturale din Marea Neagră. Printre ele: Cengiz, Alsim Alarko, Mapa, Yapi Merkezi, Gülermak, Kalyon, Makyol, Özaltın și İlci și Kalyon. Și mai multe de atât au participat, dar nu au câștigat – încă.
Pentru multe dintre aceste companii turcești, România reprezintă o poartă de intrare pe piața din Uniunea Europeană.