După ce au lovit mediul de afaceri prin măsuri precum impozitul minim, introducerea nedeductibilității cheltuielilor cu combustibilul și cu autoturismul, a venit și rândul persoanelor fizice să suporte creșterea fiscalității.
Una dintre măsurile gândite de guvernanți a fost majorarea impozitelor pe locuințe. Prevalându-se de argumentul că nivelul taxării proprietății este la un nivel foarte jos în România, Finanțele au decis să majoreze, în primăvara anului 2010, impozitele pentru proprietarii care dețin mai multe imobile.
Astfel, prima proprietate, cea unde domiciliază proprietarul, și-a păstrat nivelul anterior de impozitare. Taxa a crescut, însă, pentru cea de-a doua proprietate cu 15% față de valoarea de bază. Pentru al treilea imobil în ordinea dobândirii impozitul a fost majorat cu 50%, iar pentru cel de-al patrulea imobil impozitul s-a dublat, aceeași regulă aplicându-se pentru restul proprietăților suplimentare.
Până atunci, Codul Fiscal prevedea că o persoană fizică ce deținea două sau mai multe clădiri utilizate ca locuință, care nu sunt închiriate unei alte persoane, plătea un impozit majorat cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 50% pentru cea de-a doua clădire, cu 75% pentru cea de-a treia și cu 100% pentru cea de-a patra locuință.
Al doilea val al majorării taxării pe proprietate a urmat chiar de la 1 ianuarie a anului următor. Din 2011, impozitele pe locuință au crescut cu 65% față de nivelul de bază pentru a doua casă, cu 150% pentru a treia locuință și cu 300% pentru a patra locuință și peste.
Dincolo de aceste modificări decise de autoritățile centrale, au intervenit, în fiecare localitate, deciziile edililor locali, care pot hotărî dacă păstrează sau nu, anul viitor, același nivel al taxelor locale, precum și cuantumul unei eventuale majorări.
În prezent, impozitulpe proprietate este din nou pe cale să fie modificat. Discuții în acest sens există de câteva luni în Ministerul Finanțelor, fiind elaborat chiar un proiect în acest sens.
Cum va arăta noul impozit? Proiectul noului Cod Fiscal prevede modificarea sistemului de calcul al impozitului pe clădiri. Astfel, dacă propunerea va fi aprobată, impozitul pe clădiri va fi calculat în funcţie de destinaţia clădirii (rezidenţială sau nerezidenţială) şi de personalitatea juridică a proprietarului. Impozitul anual datorat pentru clădirile deținute de persoane fizice este de 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, renunțându-se la creșterea impozitului în funcție de numărul locuințelor deținute de un singur proprietar.
Valoarea impozabilă a clădirii se calculează în funcție de câteva elemente care definesc particularităţile clădirii, și anume suprafaţa, tipul clădirii sau zona în care este situat. Valoarea impozabilă se calculează și în funcţie de rangul localităţii şi zona în care se află clădirea, coeficienţi stabiliţi prin lege.
Vestea proastă este că noile reguli elimină unele facilități de care beneficiază în prezent unele tipuri de locuinţe. Astfel, de anul viitor, va crește impozitul pentru toate apartamentele din blocuri cu peste trei etaje şi opt apartamente, dar și pentru locuinţele din clădiri vechi de peste 30-50 ani. Totodată, va scădea impozitul pentru locuinţele spaţioase, mai mari de 150 metri pătraţi.