Peste doar câteva zile, românii dornici să deţină un autoturism vor putea din nou să înmatriculeze orice vehicul, oricât de vechi, degradat şi poluant, fără a mai plăti vestita „taxă auto” care a iscat vii dispute de-a lungul timpului în societatea românească. Ba chiar România a devenit studiu de caz la Comisia Europeană odată cu intrarea ţării în Uniunea Europeană. Deşi românii par obişnuiţi să vadă atât taxa pe poluare cât şi programul „Rabla” doar în alb sau negru, ambele măsuri guvernamentale au multe tonuri de gri, scrie capital.ro.
Efectele degringoladei
Indecizia guvernelor de după 2007, prinse între presiunea marilor actori din industria auto, acuzele populaţiei şi depeşele ameninţătoare de la Buxelles, au dus, aşa cum o arată cu exactitate cifrele, la forme ale taxei pe poluare care nu au avut efectul scontat. Astfel, un raport al companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers România arată că „după o evoluţie relativ constantă până în 2010, vârsta medie a flotei auto în România a crescut semnificativ, ajungând la un decalaj de +4,6 ani comparativ cu media UE. Acest lucru poate fi explicat prin creşterea înmatriculărilor de maşini second-hand, precum şi prin majorarea vârstei autovehiculelor second-hand deja înmatriculate”. În plus, analiştii PwC menţionează că „în decembrie 2012, Comisia Europeană şi-a exprimat opinia cu privire la sistemul optim de impozitare auto, recomandând ca soluţie eliminarea taxelor de înmatriculare a vehiculelor şi integrarea acestora, într-un mod neutru din punct de vedere al veniturilor, în taxe anuale de circulaţie. Impozitarea autovehiculelor nu ar trebui să se bazeze pe criterii tehnologice, cum ar fi cilindreea sau puterea motorului, ci pe elemente obiective, relevante din punct de vedere ecologic, cum ar fi emisiile de CO2. În plus, pragurile ar trebui să fie ajustate în mod regulat pentru a menţine presiunea de a achiziţiona un vehicul curat şi «eficient»”.