Un plan de dezvoltare serios, care să se bazeze pe exploatarea durabilă a resurselor locale, este elementul-cheie pentru consolidarea economiei oricărei ţări aflate sub influenţa vulnerabilităţilor globale şi regionale, dar mai ales când trece printr‑o scădere îngrijorătoare a investiţiilor. Premisa unei poveşti de succes. În România, banii străini intraţi direct în economie s‑au subţiat serios, în prima jumătate a lui 2013, până la funesta sumă de 666 mil. euro. Cu o cincime mai puţin. Dacă trendul descendent va continua, în decembrie am putea înregistra cea mai mică cifră din ultimii 11 ani.
AMENINȚĂRI INTERNE. În urmă cu câteva luni, George Friedman, preşedintele Stratfor, renumită companie americană de consultanţă strategică, vorbea despre importanţa exploatării resurselor naturale pentru economie, în cadrul unei conferinţe publice susţinute la Banca Naţională a României (BNR). „România este un stat suveran, cu mari resurse, cu un viitor, şi trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru acest viitor al său, să accepte preţul independenţei pe care o are“, spunea Friedman, unul dintre cei mai influenţi specialişti în „global intelligence“. Acesta este convins că exploatarea resurselor naturale reprezintă cheia consolidării economiei locale. Și analiştii locali vorbesc despre nevoia stringentă de relansare a investiţiilor prin dezvoltarea infrastructurii şi exploatarea resurselor naturale – a gazelor (de şist şi maritime), a surselor de energie alternativă, a resurselor precum aurul de la Roşia Montană, cuprul de la Cuprumin, cărbunii din Valea Jiului (prin regazeificare sau alte inovaţii).
Totul pornind de la o mai bună absorbţie a fondurilor europene, în condiţiile în care România a cheltuit doar un sfert din banii alocaţi, de unde şi scăderea investiţiilor publice (cu 30%), după cum observă Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal şi al Asociaţiei Analiştilor Financiar‑Bancari din România. Din fericire, Comisia Europeană ne‑a acordat o prelungire de doi ani României (şi Slovaciei), timp în care putem încerca să folosim cele 4 mld. euro aflate sub ameninţarea dezangajării automate. Bulgaria, deasupra noastră pe lista codaşilor, a atras 40% din fondurile alocate.
Realitatea este că economia României este salvată, încă, de agricultură şi de exporturile realizate de mari investitori străini precum Renault. Deşi situaţia macroeconomică este stabilă şi mai bună decât a altor ţări din Uniunea Europeană (UE), performanţa este încetinită de ritmul de creştere al PIB, care de câţiva ani s‑a stabilizat la 1,0–1,5% pe an. „Acest nivel este insuficient pentru a genera dezvoltare şi pentru a reduce decalajele faţă de economiile occidentale“, constată Vasile Iuga, Country Managing Partner PricewaterhouseCooper (PwC) România.
Politicul însă nu dă semne de îngrijorare, de vreme ce încă nu avem legi economice după cerinţele Uniunii, iar actele normative se fac pe genunchi şi cele mai multe decizii sunt luate prin ordonanţe de urgenţă. În tot acest timp, investitorii sunt uimiţi sau speriaţi de politizarea excesivă a privatizărilor.