Astfel, datele prezentate de oficialul băncii centrale în cadrul forumului-dezbatere „Academica BNR”, care a avut loc săptămâna trecută la Constanța, arată că maximul ratei creditelor neperformante din sistemul bancar autohton a fost atins în primăvară, când ponderea împrumuturilor care nu mai puteau fi achitate de clienți ajunsese la 22,3% din total, apropiindu-se astfel de un sfert din valoarea totală a împrumuturilor acordate firmelor și populației.

Ulterior, rata creditelor neperformante a început să scadă, situându-se pe această tendință și marcând o valoare de 19,2%, în luna iunie, pentru a coborî până la 17,7%, în iulie, conform cifrelor prezentate de Florin Georgescu.

Un raport publicat recent de BNR arată că valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, se cifra, în luna iulie, la aproximativ 12,37 miliarde de lei, în scădere cu 2,44% față e iunie. Scăderea înregistrată la restanţele la creditele în valută a fost și mai mare, acestea reducându-se cu 10,37%, până la o valoare echivalentă cu 16,67 miliarde lei.

Oficialul băncii centrale afirmă, în prezentarea sa, că rata împrumuturilor neperformante și gradul de acoperire a acestora prin provizioane IFRS au evoluat în tandem. Astfel, gradul de acoperire a scăzut de la 68,4%, în iunie, la 66,2%, în luna iulie.

În același timp, indicatorul de solvabilitate al sistemului bancar a crescut de la 15,5%, în decembrie 2013, la 16,3%, în această primăvară, pentru a ajunge până la 17%, în luna iunie.

De ce scad creditele neperformante

Scăderea masivă a ratei creditelor neperformante, cu 4,6 puncte procentuale în doar câteva luni, nu înseamnă nici pe departe că firmelor și populației le merge mai bine și, brusc, au făcut rost de bani pentru a-și plăti datoriile la bănci. Dimpotrivă, reintrarea țării noastre în recesiune începând cu primul trimestru din acest an, recesiune care a continuat și în al doilea trimestru, este o dovadă a faptului că nivelul de trai din România este în scădere.

Explicația acestui fenomen ține de faptul că băncile din România s-au concentrat pe curățarea bilanțurilor, în condițiile înăspririi condițiilor de supraveghere la nivel european. „A face curățenie” în bilanțuri înseamnă, pentru bănci, înstrăinarea portofoliilor de credite neperformante. Altfel spus, băncile vând pachete de credite oferite către persoane fizice și juridice care nu mai sunt considerate capabile să-și achite întreaga datorie conform contractului unor firme de recuperare a creanțelor. În schimb, băncile obțin și ceva bani, dar, cel mai important, scapă de aceste credite care nu dau deloc bine în rapoarte.