România va trebui să dezvolte 15 GW de capacități eoliene offshore în Marea Neagră pentru a atinge neutralitate climatică în anul 2050. Aceasta ar deveni cea mai mare sursă de producție de energie electrică a țării, cu peste 40% din total, conform studiului Energy Policy Group (EPG), Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonization (2023).
Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore durează, în medie, șapte ani, astfel că România
ar putea conecta primele capacități de energie eoliană în largul mării la rețeaua națională până în anul 2030. EPG arată că dezvoltarea unui proiect comun RomâniaBulgaria, realizat prin conceptul de insulă energetică (energy island), cu o capacitate de 3GW de pentru fiecare dintre cele două state (6GW în total), ar reprezenta o variantă optimă până în 2030 atât din punct de vedere al securității energetice, cât și al costurilor asociate. Investițiile României întru-un astfel de proiect au fost estimate la €8,4 miliarde, iar producția anuală de energie electrică la 9,8TWh.
Studiul EPG a fost lansat pe data de 10 ianuarie 2022, într-un eveniment care a reunit
peste 60 de persoane, cu reprezentanți ai Parlamentului României, ai Autorității
Naționale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ai Operatorului Național
de Transport (Transelectrica), alături de reprezentanți ai mediului de business, ai
societății civile și ai mass-media.
Concluziile discuțiilor vizează pașii pe care România ar trebui să îi urmeze în perioada
2023-2024 pentru a atinge obiectivul de instalare a 3GW de capacități de energie
eoliană offshore până în anul 2030, respectiv:
• adoptarea Legii Offshore. Cadrul legislativ și de reglementare pentru energia
eoliană offshore reprezintă un pilon esențial în decizia de investiții în astfel de
proiecte;
• adoptarea Planului de amenajare a spațiului maritim. Acesta are un rol major
în identificare zonelor optime pentru realizarea proiectelor de investiții în
energie eoliană offshore;
• realizarea unui acord de parteneriat cu Bulgaria. Planificarea și cooperarea
regională dintre România și Bulgaria pot stimula dezvoltarea energiei eoliene
offshore din Marea Neagră și implicit economiile de scară;
• adoptarea cadrului de reglementare al contractelor pentru diferență (CfD).
Acesta are un rol important în atragerea investitorilor în proiecte de asemenea
anvergură;
• o cooperare între ministerelor responsabile, respectiv: Ministerul Energiei
(politici energetice), Ministerul Transporturilor (Portul Constanța), Ministerul
Dezvoltării Regionale (Planul de amenajare al spațiului maritim), Ministerul
Mediului și Ministerul Economiei (politica industrială asociată dezvoltării
proiectelor de energie eoliană).