În decembrie 2010, la solicitarea salariaţilor din Hidroelectrica, Tribunalul Bucureşti declarase nelegal Proiectul de divizare a Hidroelectrica şi de fuziune în vederea constituirii  CN Hidroenergetica, apreciind că fuziunea societăţilor din energie, concomitent cu divizarea Hidroelectrica, nu poate avea loc.

Anterior pronunţării Curţii de Apel asupra recursului înaintat de Hidroelectrica, în luna martie 2011, instanţa a decis în mod irevocabil că nu poate fi înregistrat nici Proiectul de fuziune în vederea constituirii CN Electra.

„La acel moment, Ministerul Economiei, care prin societăţile implicate a plătit sume cel puţin exagerate pentru întocmirea proiectelor şi pentru susţinerea lor în instanţă, a declarat public că va solicita anularea hotărârii irevocabile a Curţii de Apel Bucureşti, invocând o greşeala materială. Noua hotărâre a Curţii de Apel confirmă că nu a fost vorba de o eroare materială, aşa cum pretindea Ministerul, care refuza să înţeleagă şi să accepte efectele deciziilor puterii judecătoreşti”, se arată într-un comunicat transmis duminică de Federaţia Sindicală a Hidroelectrica, Hidrosind.

Potrivit Hidrosind, în deciziile pronunţate, instanţele de judecată au împărtăşit criticile sindicatelor cu  privire  la nelegalitatea proiectelor atât în ceea ce priveşte nerespectarea dispoziţiilor imperative ale legii societăţilor comerciale, prin prisma încercării nelegale a Guvernului de a diviza Hidroelectrica concomitent cu înfiinţarea prin proceduri de fuziune a două noi companii, cât şi în ceea ce priveşte neevidenţierea corectă, în conţinutul proiectelor, a elementelor de activ şi pasiv ce ar fi urmat să compună patrimoniul celor două noi societăţi.

„În atare situaţie, cele două mari companii energetice propuse de actualul guvern nu vor mai lua fiinţă, actualul proiect de restructurare a sistemului energetic fiind irevocabil desfiinţat”, se mai arată în comunicat.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri preciza, în 24 martie, că va continua demersurile pentru înfiinţarea companiei Electra, apreciind că decizia Curţii de Apel Bucureşti, prin care constituirea Electra era respinsă, nu duce la blocarea proiectului.

Totodată, Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului Economiei, Ion Ariton, declara la 23 februarie, că este posibil ca Electra şi Hidroenergetica să nu se mai înfiinţeze, întrebat fiind dacă proiectul celor două companii energetice naţionale se va mai realiza.

„Este posibil să se înfiinţeze, este posibil să nu se înfiinţeze. Scenariul optimist este să fie un sistem energetic funcţional, în nişte limite tehnice bune, la nişte preţuri şi tarife suportabile de către populaţie şi economie, suficient pentru Romînia şi care să-i asigure siguranţa şi securitatea naţională. Restul sunt poveşti. Companiile au şi ele un rol dar nu este nici esenţial nici cel mai important”, spunea atunci Tudor Şerban.

Termenul iniţial de punere în funcţiune al celor două mari companii energetice fusese anunţat de autorităţi pentru 1 iulie 2010, iar ulterior a fost amânat pentru 1 ianuarie 2011.

Electra SA urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).

Hidroenergetica urma să fie alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj), parte din Compania Naţională a Huilei după restructurare.