Potrivit rezultatelor oficiale complete afișate pe site-ul ministerului de interne de la Paris, alianța centristă pro-prezidențială Ensemble (Împreună) a obținut 245 (unul câștigat în primul tur) de mandate, fiind urmată de Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (Nupes, alianța stângii), formată din Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Verzii (EELV), Partidul Socialist (PS) și Partidul Comunist (PCF) cu 131 (patru câștigate în primul tur) mandate, Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) cu 89 de mandate, alianța de centru-dreapta Republicanii (LR, neo-gaulliști), Uniunea Democraților și Independenților (UDI) și Diverși Dreapta (DVD) cu 74 de mandate, diverși stânga (DVG) 22 de mandate și alții 16 mandate.
Participarea la vot la turul al doilea a fost de 46,9%.
Majoritatea absolută în Adunarea Națională este de 289 de mandate din totalul de 577. Este doar a doua oară în istoria celei de-a Cincea Republici Franceze (după 1958) când niciun partid sau alianță electorală nu reușește obținerea unei majorități absolute după 1988, când PS a câștigat 275 de mandate, cu 14 mai puțin decât majoritatea absolută.
După alegerile din 2017 alianța pro-prezidențială deținea 350 de mandate, în timp ce cele patru partide de stânga care azi formează Nupes totalizau 57 de mandate, LR-UDI-DVD avea 137, iar RN opt.
Reunirea Națională – al doilea partid ca mărime în Adunarea Națională
În timp ce rezultatul Ensemble este considerat în mod unanim drept extrem de slab, cel mai bun rezultat a fost înregistrat de RN, în frunte cu Marine Le Pen, în pofida scrutinului majoritar uninominal cu două tururi care până acum a dezavantajat acest partid. Cu excepția scrutinului din 1986, desfășurat pe baza reprezentării proporționale când Frontul Național (predecesorul RN) a obținut 35 de deputați, aceasta este prima oară când partidul condus de Le Pen reușește formarea unui grup parlamentar (minimum 15 deputați). Potrivit unei estimări France Info, RN este acum al doilea partid din Adunarea Națională, după Renaissance (Renaștere) – principalul parti din Ensemble, care are 162 de deputați aleși, dar înainte LFI cu 79.
Rezultatul constituie un eșec usturător pentru președintele Macron și pentru prim ministra Elisabeth Borne. Nu numai că Ensemble a pierdut majoritatea în Adunarea Națională, dar și guvernarea minoritară e pusă la îndoială, dată fiind diferența foarte mare până la majoritatea absolută rezultată din alegeri.
Singura variantă – o înțelegere cu LR a fost respinsă de liderul acestui partid, Christian Jacob. Trebuie menționat faptul că în cei 64 de ani ai celei de-a Cincea Republici nu a existat niciun guvern de coaliție post-electorală, iar cultura compromisului este practic absentă în politica franceză. Singurele majorități la ora actuală în Adunarea Națională sunt negative, împotriva guvernului Borne, o asemănare cu situația politică din Italia.
Se poate spune că Franța a intrat în plină criză politică, după ce a trecut printr-o criză sanitară Covid care amenință să revină, în plină criză generată de agresiunea Rusiei în Ucraina cu multiple implicații, în primul rând economice. Dintr-o dată se pune întrebarea dacă Framța va putea fi guvernată.
