Analiştii britanici spuneau că Europa emergentă ar avea probleme majore dacă ar apărea o criză bancară.
Înainte de criză, deficitul de cont curent al României reprezenta, în viziunea analiştilor, una dintre principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare a ţării. Acum deficitul este mult mai mic şi continuă să scadă. După primele 8 luni, din acest an, a scăzut cu aproximativ 20% faţă de anul trecut, la 3,3 miliarde de euro.
În comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2008, însă, deficitul de cont curent, adică ieşirile nete de valută din economie, este de trei ori mai mic. În timp ce deficitul de cont curent nu mai reprezintă vreo ameninţare semnficativă pentru stabilitatea României, o altă problemă s-a prefigurat la orizont: gradul extern de îndatorare. La începutul anului 2008, România avea o datorie totală de aproximativ 58 de miliarde de euro. În ultimii aproape 4 ani, valoarea s-a majorat, însă, cu 67% şi se apropie de 97 de miliarde de euro.
Valoarea este echivalentă cu trei sferturi din PIB-ul României în acest an şi se află aproape de maximul istoric atins în urmă cu doar trei luni. Datoria externă publică şi cea garantată public s-au dublat, la circa 20 de miliarde de euro, la care se mai adaugă şi împrumutul de la FMI. În total, statul şi banca centrală au acum datorii de aproape 30 de miliarde de euro faţă de numai 10 miliarde la începutul anului 2008. Trebuie precizat, însă, că tot mediul privat înregistrează peste două treimi din datoria externă totală a României.
Analiştii Capital Economics au spus că Europa emergentă ar fi extrem de vulnerabilă în faţa unei posibile crize bancare din Occident, prin prisma gradului mare de îndatorare externă.