Pe de altă parte, PIB-ul – valoarea adăugată în economie – a reuşit de-abia anul trecut să se apropie de nivelul de la începutul crizei, respectiv 140 mld. euro, după declinul puternic din 2009 şi 2010. Iar în acest an autorităţile estimează că PIB-ul va urca spre 150 mld. Euro.
Faţă de sfârşitul anului trecut, datoria publică era în luna mai cu 3,4 mld. lei mai mare.
O contribuţie importantă la saltul datoriei publice din anii de criză a avut-o împrumutul record de aproape 20 mld. euro, contractat la începutul lui 2009 de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Ministerul Finanţelor are de rambursat în zece ani aproape 8 mld. euro din împrumutul record, după ce în ultimii cinci ani a plătit mai puţin de 2 mld. euro, reprezentând rate de capital şi dobânzi. La Ministerul Finanţelor a ajuns mai puţin de jumătate din împrumutul extern total, restul mergând la BNR.
Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva băncii centrale. În schimb, sumele de la Comisia Europeană, de 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar către Finanţe, ca şi banii de la Banca Mondială. Împrumutul de la Comisia Europeană trebuie restituit de Finanţe începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 mld. Euro.
Banii împrumutaţi de Finanţe au fost folosiţi în principal pentru plata pensiilor şi a salariilor, în timp ce sumele alocate investiţiilor au fost în declin în ultimii ani. România a realizat în ultimii ani o ajustare fiscală importantă, însă investiţiile au fost mereu „sacrificate“ pentru atingerea ţintelor trimestriale şi anuale de deficit.