Bulgarii au învăţat să facă turism de la germani, care au investit masiv în hotelurile de pe litoralul bulgăresc.
“Piaţa germană a fost foarte deschisă către bulgari, pentru că au ştiut să facă business-ul mult mai bine. Au luat banii de la touroperatorii nemţi, au renovat hoteluri după cum le-au spus touroperatorii nemţi. Contractele marilor touroperatori sunt cumva standard şi extraordinar de deştepte”, a spus pentru MONEY.ro Dan Anghelescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).
Grecia a procedat la fel. Cei mai mulţi hotelieri greci de top au învăţat să facă business în turism de la elveţieni sau germani.
“Foarte mulţi greci au lucrat în Germania cu ani în urmă. Foarte mulţi greci şi-au făcut şcoala de turism în Elveţia, la Lausanne. Extrem de mulţi din management, din top management, vorbesc germană. Sunt foarte puţini care nu vorbesc germană, vorbim de hoteluri de top”, a mai spus el.
Însă şi proprietarii de pensiuni, şi, în general, de business-uri mici, de familie din Grecia s-au întors cu expertiza de business în turism dobândită în Germania.
“Foarte multi greci au învăţat în Germania. După ce au terminat de învăţat, s-au întors în ţara lor. Unii şi-au făcut business-uri de familie, pentru că în general Grecia e axată pe business-uri de famile, nişte pensiuni un pic mai dezvoltate în care stau şi ei. Şi în general unul dintre ei a fost în Germania, a învăţat sau a făcut şcoala acolo. Vorbesc fluent germana, au prieteni germani, i-au chemat în Grecia, dacă stau în casa ta poţi să îţi permiţi să le dai un tarif de prietenie, şi s-a dus ideea că e foarte ieftină Grecia”, a explicat Dan Anghelescu.
Din acest motiv, cei mai mulţi turişti din Grecia au fost, pentru multă vreme, germanii.
“Cei mai mulţi turişti în Grecia au fost nemţi. Apoi s-au mutat pe Turcia, Bulgaria. Am avut şi noi standardizarea nemţească, la hotel Amfiteatru veneau nemţii, de la cel mai bun hotel a ajuns o…”, explică el.
Bulgarii şi grecii nu au totuşi foarte multe hoteluri care vizează în principal turiştii externi. Dar sunt câteva lanţuri internaţionale care targhetează numai turişti străini.
“Nici în Bulgaria nu sunt extrem de multe hoteluri care se vând pe piaţa germană sau pe piaţa noastră, dar se promovează pentru turismul extern”, spune el.
Pentru noi e profitabil să aducem turişti străini în ţară pentru că TVA-ul plătit de ei pe timpul şederii aici rămâne în România.
“Trăim mai bine dacă facem export, adică dacă aducem turişti străini în România. 19% din ce plătesc ei rămâne în România. Ducând românii în afară, TVA-ul turistului român rămâne în ţara respectivă”, conchide Dan Anghelescu.
Totuşi, e improbabil ca turiştii străini să vină într-un număr semnificativ pe litoralul românesc, până nu rezolvăm problema infrastructurii şi a tarifelor ridicate. Pentru că litoralul românesc este o destinaţie atractivă pentru segmentul mediu şi submediu german, şi doar marginal pentru segmentul premium. Iar turiştii nemţi din clasa de mijloc vor pachete cel puţin mai ieftine decât cele practice la noi.
“Dar cum vedem că e mai ieftin în Bulgaria şi ceilalţi turişti văd că e mai ieftin în Bulgaria. Până nu se rezolvă problema infrastructurii şi problema entertainment-ului în staţiune va fi foarte greu să aduci neamţul. Nu vin pentru că suntem scumpi. Noi ne adresăm pieţei germane medii şi submedii. Nu ne adresăm oamenilor bogaţi din Germania. România a făcut bani cu germani care au venit prin sindicate şi diverse fonduri de pensii”, a explicat el.
Iar tarifele din Grecia sunt suficient de atrăgătoare pentru turiştii străini încât să vină pe litoral şi în extrasezon. Întrebarea logică ce decurge de aici e de ce nu vin şi la noi în extrasezon, pornind de la premisa că tarifele sunt semnificativ mai mici decât în cele două luni din sezonul estival. Pentru că staţiunile greceşti îndeplinesc o condiţie elementară pentru a putea fi ocupate în extrasezon: funcţionează! De la străzi iluminate noaptea, la magazine deschise non-stop, staţiunile din Grecia sunt deschise fie că au un turist sau 200 de mii.
“Turiştii străini vin în Grecia în extrasezon pentru că e mai ieftin decât la ei acasă. Iar grecii sunt foarte bine organizaţi pe partea de evenimente: congrese, simpozioane, ei reuşesc să inventeze aceste congrese, şi să atragă turişti. Ei fac de mult timp lucurile astea, le fac bine, au putere economică. Ca să organizezi un eveniment foarte mare, trebuie să rişti câteva sute de mii de euro, la noi cine riscă banii aştia?”, a spus Dan Anghelescu.
Pe de altă parte, firmele româneşti nu sunt dispuse să investească sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru organizarea de evenimente pe litoral în extrasezon. Miza nu e suficient de mare, cred ei. Litoralul nu e o destinaţie de business travel pe partea organizării de evenimente încă.
“Firmele private vin şi spun organizăm congresul X şi riscă 100-300 de mii de euro, se cheltuiesc pe promovare. Asta ar fi o piaţă unde din start suntem perdanţi: cum să atragem turişti în extrasezon”, spune Dan Anghelescu.
De ce nu vor hotelierii români să taie din tarifele ridicate?
Camera de hotel, ocupată sau nu e foarte scumpă pentru hotelier. Costurile de întreţinere ale camerei de hotel sunt foarte mari, fie că a fost ocupată sau nu. Prin urmare, hotelierilor le este aproape indiferent dacă vin turişti sau nu.
“Ai un număr de camere, a trecut noaptea, ai pierdut bani, (dacă nu a fost ocupată), dar costul tău pe cameră liberă e foarte apropiat de costul camerei ocupate. Singura diferenţă între cele două e curăţenia, lenjeria, apa”, explică el.
Cum se explică tarifele mari de pe litoral în sezon?
Hotelierii îşi acoperă costurile şi îşi asigură un procent de supravieţuire până la următorul sezon.
“Hotelierii au nişte costuri. Si nu poţi să vii sub ele. Şi atunci calculul se face intuitiv: cam cât mă costă pe mine motorina? Problema mare pe litoralul nostru e că tot ce se face cu apă caldă se încălzeşte cu motorină, pentru că nu au gaz. Hotelierii nu îţi mai dau apa caldă cu program. E un câştig, un mare câştig. Dar pentru că nu îţi mai dau apa caldă cu program, trebuie să plăteşti motorina”, spune Dan Anghelescu.
Desigur, procentul e mai mare decât în Grecia sau Bulgaria, pentru că sezonul estival în România este foarte scurt, prin urmare profitul trebuie să acopere semnificativ mai multe luni de “supravieţuire” decât în Grecia, unde sezonul durează între 6 şi 12 luni, funcţie de zonă.
“Ei încearcă să trăiască un an, unii trăiesc prost un an, chiar dacă au preţuri mici, tu munceşti două luni, foarte mulţi o duc de pe un an pe altul”, mai spune el.
Ce se întâmplă cu personalul de pe litoral în extrasezon?
Personalul de pe litoral activează, tehnic vorbind, două luni, cât durează sezonul, dar este încadrat încă patru luni pentru a putea beneficia de indemnizaţia de şomaj în celelalte şase.
“Personalul de pe litoral e încadrat şase luni, pentru ca şase luni să beneficieze de somaj. Cumpără de la magazine care au preţuri duble, nu sunt magazine pentru localnici”, adaugă Dan Anghelescu.
Dacă tarifele sunt mai mici în extrasezon, de ce nu vin turiştii?
Pentru că staţiunile de pe litoral par rupte din romanele lui Kafka în afara sezonului estival: sunt pustii. Iar oricât de atrăgător ar fi tariful unui hotelier, turistul nu se poate izola în hotel pe perioada sejurului.
“E nevoie de implicarea autorităţilor locale care să reuşească să ţină staţiunea în viaţă. Să fie iluminate, să fie deschise magazinele. Dacă tu închiriezi un loc de pe 1 mai până pe 30 septembrie, îl deschizi. Că ai clienţi că nu ai, e problema ta. E un cerc vicicos.. nu sunt turişti, nu sunt magazine. Nu sunt magazine, nu sunt turişti. E o problemă mare pe litoral să îţi cumperi o pâine. Dacă nu ai şcoală de turism spui: am fost la serviciu, nu a venit nimeni, plec acasă. Dacă ai şcoală, te gândeşti cum să atragi singurii doi turişti de pe litoral”, spune Dan Anghelescu.
Pe de altă parte, accesul turiştilor pe litoral e cu atât mai greoi, cu cât locuieşti mai departe de Constanţa. Întrebarea pertinentă a turiştilor din nordul sau vestul ţării este de ce să petrec mai mult timp de drum spre mare, decât mi-am bugetat să stau efectiv acolo? Soluţia: destinaţiile externe.
“Pentru că litoralul Mării Negre se adresează bucureştenilor. Ei au acces facil. Constănţenilor nu, iar celor din Arad, Cluj chiar dacă îşi doresc, cu şoselele astea fac trei zile până la mare. Noi nu înţelegem că trebuie să ne adresăm celor 22 de milioane de români. Ca să te poţi adresa tuturor, trebuie să aibă acces la tine”, explică el.
Cum am putea atunci atrage mai mulţi turişti pe litoral?
O mişcare necesară în acest moment pe piaţă este intrarea brandurilor internaţionale pe litoral. Pe de o parte, ar aduce un procent de turişti străini care sunt fideli brandului şi ar veni mai degrabă pentru hotel decât pentru staţiune, cel puţin la început. Pe de altă parte, turiştii români ar veni la un hotel dintr-un lanţ internaţional, pornind de la premisa că aşa procedează şi când merg pe litoralul bulgar, de exemplu.
“Să intre branduri internaţionale pe litoral. Mult mai bine s-ar vinde Marriott decât Rex. Ar veni străinii, ar fi reclamă gratuită, care vine cu brandul. Românii merg în Bulgaria la hoteluri de lanţ. Trebuie să te poziţionezi, de exemplu, pe lanţul de trei stele X”, spune Dan Anghelescu.
O altă mutare care ar atrage un număr mai mare de turişti este vânzarea oraşului Constanţa ca destinaţie de vacanţă, pentru ambele segmente: business şi leisure.
“E regretabil că tocmai Constanţa nu e dezvoltată ca o staţiune şi nimeni nu vinde Constanţa. E un oraş de business, iar unităţile de cazare nu sunt gândite pentru sejur, pentru leisure”, mai spune el.
Citeşte şi De ce resorturile ar aduce mai mulţi bani şi turişti pe litoralul românesc, dar şi Ce primeşti pentru all inclusive şi când nu merită să cumperi un astfel de pachet.
Citeşte şi Vacanţa la mare este, din nou, de două ori mai scumpă decât în Bulgaria sau Grecia! Vezi preţurile