Primul ţine de stabilirea clasei de bonus-malus pe baza numărului de daune plătite şi nu a celui de daune avizate, aşa cum se întâmplă în orice altă ţară în care se practică acest sistem.
“O daună avizată având o rezervă de 500.000 de euro, de exemplu, nu se va regăsi în istoricul asiguratului, vinovat că a produs un eveniment, decât poate după un an sau mai mulţi. Clienţii vor fi tentaţi să aleagă poliţa RCA a unei companii care plăteşte daunele cu întârziere, pentru a amâna cât mai mult creştere primei de asigurare şi, prin urmare, aplicarea malusului", spune reprezentantul unei companii din industria locală de profil. Asigurătorii spun că sistemul bonus-malus nu are nicio legătură cu rata daunei, ci doar cu numărul evenimentelor. "Dacă un eveniment a produs o pagubă de 100 de lei sau de 100 de milioane, are acelaşi malus. Este absolut irelevant cât este nivelul pagubei. Schimbarea de ultim moment, pentru că nu există act normativ al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor care să nu ne aducă surprize, este aceea că se iau în calcul numai daunele plătite. Discutăm de o linie de business care intră în categoria long tail. Tot ce intră pe vătămări corporale are o perioadă lungă de soluţionare. Şi, mai devreme sau mai târziu, se va ajunge la situaţia pe care o avem pe Cartea Verde, care este exact aceeaşi asigurare ca şi RCA, doar că teritorialitatea este alta", spune reprezentantul unei alte companii de asigurări.
Acesta a arătat că pe Carte Verde, companiile de asigurări sunt implicate în procese care pot dura şi 10 sau 15 ani. “Dacă dauna nu este plătită, înseamnă că 10 sau 15 ani asiguratul respectiv nu are malus, pentru că nu este plătită dauna. Procesele nu sunt legate de stabilirea vinovăţiei, ci de stabilirea cuantumului despăgubirii. Vinovăţia se stabileşte prin procesul-verbal al Poliţiei sau prin procedura de constat amiabil. Din momentul acela, singura chestiune care rămâne în discuţie este cuantumul. Or, cuantumul nu mă interesează. Probabil că adevăratul sistem bonus-malus va funcţiona, în aceste condiţii, după zece ani", arată asigurătorul.
Cel de-al doilea element care îngrijorează companiile de asigurări este prevederea prin care stabilirea clasei de bonus-malus se poate face şi pe baza declaraţiei asiguratului, dacă baza de date CEDAM nu funcţionează.
“Experienţe similare din alte ţări, unde acest mod “ştiinţific” de stabilire a istoricului daunelor nu era interzis, au demonstrat în câţiva ani că majoritatea declaraţiilor erau neconforme cu realitatea”, spune reprezentantul unei alte companii de asigurări. CEDAM este baza de date organizată de Comisia de Supraveghere a neasigurate RCA. La această bază de date au acces toate companiile autorizate să practice RCA. Practic, începând cu anul 2008, asigurătorii trebuiau să transmită către CEDAM nu doar poliţele emise, ci şi daunele înregistrate de asiguraţi. “CEDAM nu funcţionează în momentul de faţă! Mai avem trei săptămâni până la intrarea în vigoare a sistemului şi nu a fost testat nimic privind legătura dintre baza de date comună şi asigurători”, spune una dintre sursele citate. În ceea ce priveşte declaraţiile pe proprie răspundere, asigurătorii spun că 80% dintre acestea vor fi false.
“În mod sigur, în spatele acestei prevederi stă faptul că sunt societăţi care au probleme cu emiterea electronică a poliţelor RCA. Este simplu. Ca să poţi aplica bonus-malus trebuie să ai acces la baza de date. Ca să ai acces, trebuie să fii în faţa unui computer. În mod normal, de la 1 ianuarie 2010, vânzarea de poliţe nu se mai poate face în piaţa de vechituri. Cine nu poate emite electronic, va merge pe declaraţia pe proprie răspundere. Este legal. Adică, nu s-a schimbat nimic”, spune reprezentantul unei companii.
Şoferii care au înregistrat o daună în 2009 vor plăti cu 30% mai mult faţă de tariful de bază practicat de compania care emite poliţa RCA cu valabilitate în 2010, potrivit reglementărilor cu privire la sistemul bonus-malus, emise de CSA. Pentru şoferii fără daune în 2009, companiile de asigurări vor aplica un bonus de 5%, dacă poliţa se încheie pe termen de şase luni, şi unul de 10%, pentru contractele încheiate pe un an.
