‘Este România pregătită acum pentru economie circulară? Dacă facem o analiză atentă a indicatorilor macroeconomici, răspunsul este, din păcate, nu. Îngrijorătoare este şi perspectiva. Trebuie pus în practică ceea ce nu s-a făcut în ultimii 17 ani… În privinţa modului de utilizare a resurselor naturale în România, în ultimii ani, acesta a crescut cu 312%, dar PIB-ul cu 192%. Într-un cuvânt: suntem săraci şi utilizăm ineficient resursele. Suntem în situaţia în care risipim la propriu şi nu reciclăm. Nu ne mai putem permite acest lucru’, a spus Iancu.
Deputatul a menţionat, totodată, că ‘în privinţa resurselor naturale-cheie, cum ar fi apa, se raportează o scădere a consumului de apă la nivelul consumatorilor casnici, deşi în paralel se raportează o creştere a racordărilor de utilizatori la reţelele de apă’.
‘Deci, avem o problemă şi cu datele statistice’, a completat Iulian Iancu.
La începutul acestui an, un Raport al Comisiei Europene (CE) arăta faptul că eficienţa resurselor din România este scăzută, economia circulară subdezvoltată, în timp ce nivelurile de reciclare şi compostare se află mult sub media europeană.
Potrivit raportului, România are niveluri de reciclare şi compostare foarte scăzute, respectiv 16%, faţă de media europeană de 44%, precum şi rate ridicate de depozitare a deşeurilor.
În ceea ce priveşte starea de conservare a speciilor protejate, documentul Comisiei Europene precizează că aceasta este inadecvată în 67,19% dintre cazuri, favorabilă în proporţie de 19%, necunoscută (8,42%) şi, nu în ultimul rând, nefavorabilă (5%).
La capitolul ‘Calitatea aerului’ se menţionează că, în România, ‘emisiile de poluanţi atmosferici din România au scăzut semnificativ’ şi ‘se încadrează în plafoanele naţionale de emisie aplicabile în prezent’.
Cu toate acestea, raportul CE arată că România beneficiază de o serie de oportunităţi pentru a-şi îndeplini angajamentele, cum ar fi ‘eliminarea obstacolelor din calea absorbţiei adecvate şi focalizarea fondurilor UE, dar şi utilizarea următorului ciclu de gestionare a bazinului hidrografic pentru a îmbunătăţi reţelele de monitorizare şi metodele de evaluare a stării apelor’.
România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.
În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.
Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.
Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.
Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului european.
România are termen până la finalul anului 2017 să închidă gropile de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deşeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017. În caz contrar, România ar putea primi sancţiuni din partea forului european. AGERPRES