Parlamentari, directori de companii de stat, primari şi chiar ambasadori nu au reuşit să explice cum au obţinut averile. Inspectorii ANI anunţă că mulţi dintre demnitari au început să-şi ia măsuri de precauţie.
„Mai nou, am înţeles că este o practică, atunci când se intră într-o funcţie publică , la prima declaraţie de avere îşi notează o sumă în plus faţă de proprietatea pe care o au. Bijuterii, sume cash de 10.000, 20.000 de lei, 10.000 de euro, în funcţie de fiecare, cum consideră că va evolua în poziţia publică şi pe parcurs să fie acoperiţi de această sumă”, spune Moise Florin, inspector de integritate.
Procedura de verificare a averilor este una complicată şi de lungă durată. Legea în vigoare prevede că un demnitar nu poate fi cercetat decât pentru mandatul în curs, iar faptele mai vechi de trei ani se prescriu. Nu puţine sunt situaţiile în care conturile sunt bine ascunse în bănci din străinătate. Inspectorii au solicitat informaţii din mai multe ţări. Israel, Cipru, Elvetia sau Ungaria sunt câteva dintre ele.
„Am avut solicitări în străinătate şi pentru bunuri imobile şi pentru conturi. Avem şi răspunsuri. Este o etapă mai complexă pentru că instituţiile bancare din exterior răspund foarte greu. Avem răspunsuri afirmative , dar şi negative, în care spun că nu pun date la dispoziţia unei instituţii administrative sau pot pune numai în situaţia în care ar avea o decizie a instanţelor. Cu privire la răspunsuri, se întind şi pe un an jumătate, doi”, spune Elena Galan, director al Direcţiei Inspecţiei de Integritate.
continuarea, pe DIGI24