Potrivit unui comunicat al DNA, Liviu Dragnea, preşedintele CJ Teleorman la data faptelor, este cercetat pentru constituire de grup infracţional organizat, două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul.
În dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane pentru fapte similare.
DNA precizează că prezentul dosar s-a constituit pe baza unei sesizări a Oficiului european antifraudă (OLAF) transmise la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.
‘Suspectul Liviu Dragnea, preşedinte al CJ Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii’, susţin procurorii.
Conform aceleiaşi surse, grupul infracţional organizat a fost constituit iniţial de către Liviu Dragnea, Marian Fişcuci (persoană care a devenit scriptic acţionar majoritar al Tel Drum SA şi care a acţionat şi ca un interpus al lui Dragnea în administrarea societăţii comerciale), Mugur Băţăuş şi Victor Piperea, funcţionari în cadrul CJ Teleorman (care au participat iniţial la privatizarea Tel Drum SA iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanţate din fonduri publice şi asigurarea cadrului necesar câştigării acestor proiecte de către Tel Drum) şi Neda Florea (la momentul iniţial persoană cu funcţie de conducere în Tel Drum, ulterior acţionar al societăţii, director şi în prezent director adjunct; s-a ocupat de administrarea societăţii şi a asigurat participarea societăţii în comiterea infracţiunilor în scopul săvârşirii cărora a fost constituit grupul).
‘În vederea asigurării pe termen lung a beneficiilor pentru membrii grupului infracţional organizat, activitatea infracţională a fost concepută în etape, în funcţie de structura unităţii administrativ teritoriale, a societăţilor controlate de membrii grupului infracţional organizat şi de funcţiile şi influenţa pe care aceştia le-au dobândit’, se mai arată în comunicat.
Potrivit procurorilor, prima etapă a fost privatizarea Tel Drum SA şi transferarea acestei persoane juridice din proprietatea CJ Teleorman în sfera de influenţă şi control a lui Liviu Dragnea, prin persoane interpuse, urmată de achiziţionarea în patrimoniul CJ Teleorman, atât din fonduri ale acestei unităţi administrative teritoriale cât şi prin obţinerea unui credit bancar, a unui utilaj cu o valoare foarte mare, de 30 de miliarde de lei vechi, care apoi a fost închiriat şi înstrăinat către Tel Drum, ulterior privatizării societăţii comerciale.
A urmat, susţin procurorii, acordarea către Tel Drum, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare şi întreţinere a structurii rutiere aflate în administrarea CJ Teleorman, fără a exista o procedură concurenţială de atribuire, precum şi crearea şi implicarea în activitatea infracţională a unui număr mare de societăţi comerciale controlate de membrii grupului, care să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale şi financiare şi să fie asigurat transferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracţional organizat.
Alte acuzaţii se referă la asigurarea câştigării de către Tel Drum a contractelor de lucrări finanţate din fonduri publice, în special în cazul CJ Teleorman, prin folosirea influenţei de care se bucurau membrii grupului infracţional organizat şi de funcţiile ocupate de unii dintre aceştia, prin furnizarea informaţiilor confidenţiale privind licitaţiile publice înainte de momentul publicării anunţurilor şi prin inserarea condiţiilor restrictive în caietele de sarcini, precum şi la obţinerea în mod preferenţial şi fraudulos de finanţări din bugetul naţional prin intermediul suspectului Liviu Dragnea şi obţinerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false şi inexacte.
În comunicat se mai face referire la facilitarea şi intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcţii din cadrul administraţiei centrale prin intermediul membrilor grupului infracţional organizat care administra Tel Drum şi furnizarea de fonduri pentru formaţiunea politică din care Liviu Dragnea face parte, prin donaţii ale membrilor grupului infracţional organizat şi ale societăţilor controlate de aceştia.
Prin prisma influenţei pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administraţiei centrale şi în sfera politică, erau asigurate accesul la informaţii confidenţiale din cadrul instituţiilor administraţiei centrale şi furnizarea de documente cu caracter confidenţial către membrii grupului infracţional organizat din mediul privat. Erau obţinute beneficii patrimoniale de către membrii grupului infracţional organizat, provenite din activitatea infracţională şi din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice – beneficii cărora membrii grupului infracţional organizat le dau o aparenţă legală prin scoaterea lor din patrimoniul societăţii în special cu titlu de dividende, prin plata unor remuneraţii cu titlu de salariu, prin simularea unor operaţiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosinţă, prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau livrare bunuri între societăţile controlate de aceştia’, se mai menţionează în comunicat.
Procurorii mai susţin că structura grupului a permis o interacţiune uşoară între membrii acestuia, care era de foarte multe ori disimulată prin prisma atribuţiilor de serviciu, în condiţiile în care Mugur Băţăuş şi Victor Piperea conduceau direcţii din cadrul CJ Teleorman şi erau subordonaţii lui Liviu Dragnea, iar reprezentanţii din mediul privat reuşeau să interacţioneze prin prisma contractelor care erau în curs de executare.
Din cercetări a reieşit că pe perioada derulării activităţii infracţionale, în funcţie de modificările intervenite în structura grupului, la acesta au aderat noi membri. Este vorba de suspectul Petre Pitiş, fost consilier în cadrul CJ Teleorman, care a preluat activitatea de administrare a Tel Drum, suspectul Daniel Neagoe, care a facilitat utilizarea unei societăţi în activitatea ilicită de obţinere a fondurilor publice şi care administra această societate, activitatea acestuia fiind de natură să faciliteze şi transferul beneficiilor patrimoniale către membrii grupului, precum şi de suspectul Ion Florian, care a facilitat utilizarea unei alte societăţi în activitatea ilicită de obţinere a fondurilor publice.
‘În scopul pentru care a fost constituit grupul infracţional organizat, în cursul anului 2008, în calitate de reprezentant al CJ Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Băţăuş şi Victor Piperea (care au asigurat falsificarea şi înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false şi inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câştige un contract de reabilitare a 55 km de drum judeţean (…) în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene. Au fost falsificate şi înlocuite date din proiectul tehnic (…), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii unui proiectant pe estimările cantitative şi inserarea în cuprinsul proiectului (…) a cerinţei ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiţie care îi asigura firmei Tel Drum câştigarea licitaţiei’, se precizează în comunicatul DNA.
Conform aceleiaşi surse, înainte de publicarea anunţului privind atribuirea contractului, Mugur Băţăus a furnizat reprezentanţilor Tel Drum SA detalii cu privire la cerinţele de calificare şi ofertanţii care şi-au exprimat interesul să participe la licitaţia publică, informaţii nedestinate publicităţii. În legătură cu acelaşi proiect de reabilitare a drumului judeţean DJ 701, Liviu Dragnea, prin încălcarea dispoziţiilor legale privind exercitarea funcţiei, ar fi emis hotărâri de contractare a unui credit intern şi dispoziţii privind demararea procedurilor de achiziţii publice şi numirea comisiilor de evaluare a ofertelor.
‘Prin furnizarea de informaţii confidenţiale şi prin modificarea proiectului tehnic şi depunerea acestuia în vederea avizării şi obţinerii finanţării, Liviu Nicolae Dragnea şi Mugur Băţăuş, cu intenţie, în scopul obţinerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA şi implicit pentru membrii grupului infracţional organizat, şi-au încălcat atribuţiile legale şi au determinat membrii comisiei de întocmire a documentaţiei pentru licitaţia lucrărilor de construcţii şi membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăţie, dispoziţiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiţii restrictive şi încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câştigător al licitaţiei publice firma Tel Drum SA. Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de 25.600.927 lei (diferenţa dintre preţul ofertat de Tel Drum SA şi preţul cel mai mic ofertat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câştigătoare’, se arată în comunicat.
Procurorii mai susţin că în cursul anului 2009, în calitate de reprezentant al CJ Teleorman, Liviu Dragnea, ajutat de Mugur Băţăuş şi Marin Predescu, care au asigurat falsificarea şi înlocuirea documentelor, a folosit la ADR Sud Muntenia documente false şi inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câştige un contract de reabilitare a peste 50 de kilometri din DJ 506 Cervenia – Vităneşti – Băbăiţa, lucrare în valoare de peste 62 de milioane lei, dintre care suma de 6.930.138 euro proveneau din fonduri europene.
DNA mai arată că au fost falsificate şi înlocuite date din proiectul tehnic, documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii şi ştampilei verificatorului de proiect, prin modificarea elementelor cantitative şi prin inserarea unei condiţii care îi asigura firmei Tel Drum câştigarea licitaţiei. De asemenea, ar fi fost majorat artificial devizul până la suma de 14.132.923 euro, cu consecinţa creşterii valorii contractului finanţat din bani publici obţinut de Tel Drum.
‘Înainte de predarea proiectului tehnic în vederea avizării de către Autoritatea de Management a finanţării, suspecţii Băţăuş Mugur, Marin Predescu şi un alt funcţionar au permis accesul suspectului Neda Florea la informaţii ce nu erau destinate publicităţii, prin participarea acestuia la o prezentare a proiectului tehnic în cadrul CJ Teleorman iar ulterior, înainte de publicarea anunţului privind atribuirea contractului, Mugur Băţăuş a furnizat reprezentanţilor Tel Drum SA detalii cu privire la cerinţele de calificare şi ofertanţii care şi-au exprimat interesul să participe la licitaţie. În legătură cu acelaşi proiect de reabilitare a drumului judeţean DJ 506, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispoziţiilor legale privind exercitarea funcţiei, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern şi dispoziţii privind demararea procedurilor de achiziţii publice şi numirea comisiilor de evaluare a ofertelor’, se mei menţionează în comunicat.
Anchetatorii estimează că prejudiciul cauzat bugetului public este în acest caz de 5.742.872 de lei, reprezentând diferenţa dintre devizul real prevăzut în proiect şi devizul modificat, suma constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câştigătoare.
Procurorii mai susţin că Petre Pitiş, în calitate de reprezentant al Tel Drum, a simulat operaţiuni de achiziţie pe teritoriul naţional, purtătoare de TVA, pe care le-a înregistrat în documentele contabile utilizând firme de tip fantomă, astfel încât, în perioada 2010 -2012, a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790 de lei reprezentând TVA aferentă operaţiunilor comerciale. În aceeaşi perioadă, sumele aferente operaţiunilor evidenţiate cu societăţile de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăţilor respective, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer şi restituite, fără comisionul pentru intermediere, persoanelor care le-au virat iniţial.
‘Totodată, pe perioada de derulare a activităţii grupului infracţional organizat, membrii acestuia au beneficiat de informaţii nepublice din cadrul instituţiilor de la nivel local şi central cum ar fi: note de fundamentare şi caiete de sarcini pentru licitaţii viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale), corespondenţă între unităţile administrativ teritoriale şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanţate din PNDL), liste privind proiectele depuse pentru finanţare, documente solicitate de autorităţile judiciare de la instituţiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI)’, se mai arată în comunicat.
Potrivit procurorilor, astfel de documente au fost identificate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile persoanelor juridice de drept privat. În plus, din înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor rezultă că membrii grupului infracţional organizat propuneau şi facilitau numirea în funcţii publice a persoanelor cu care aveau relaţii apropiate, în acest sens fiind ridicate însemnări olografe în care fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administraţiei centrale şi care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorinţa unor persoane publice de a pune în funcţie o persoană apropiată.
Membrii grupului ar fi obţinut din activitatea ilicită diverse beneficii personale, în funcţie de atribuţiile şi rolul pe care îl aveau. Astfel, funcţionarii publici implicaţi şi-au asigurat funcţiile de conducere în cadrul CJ Teleorman, iar Marian Fişcuci, Petre Pitiş, Neda Florea, Ion Florian şi Neagoe Daniel au obţinut contracte preferenţiale prin intermediul societăţilor comerciale şi beneficii patrimoniale directe, transferate fie sub formă de dividende şi drepturi salariale, fie sub formă de bunuri mobile şi imobile pe care le utilizează, dar care figurează în patrimoniul societăţilor comerciale.
‘Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soţie), a obţinut sume de bani sau bunuri mobile şi imobile pe care le utilizează, precum şi diverse servicii în interes personal, al familiei şi al formaţiunii politice din care face parte, respectiv donaţii de la membrii grupului infracţional organizat şi de la societăţile controlate de aceştia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părţilor sociale din mai multe societăţi controlate de membrii grupului infracţional organizat către fiul său, dividende şi sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea şi de fosta soţie de la o altă societate din grup, bani obţinuţi de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societăţile controlate de membrii grupului infracţional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deţinut de o societate din grup şi a cărui îmbunătăţire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA)’, se mai precizează în comunicatul DNA. AGERPRES