Consilierul lui Mugur Isărescu a precizat că probabilitatea ca Banca Centrală să urce ratele dobânzilor în octombrie este „mare”, iar majorarea ar putea fi cuprinsă între 0,25% şi 1%. „Decizia depinde de datele statistice. În cazul în care nivelul inflaţiei este nefavorabil, majorarea dobânzilor va fi cu siguranţă una semnificativă. Nu pot exclude această posibilitate”, a explicat Croitoru. Consilierul a mai spus că BNR nu trebuie să aştepte datele oficiale despre inflaţia pe luna octombrie – care ar trebui să fie publicate până la mijlocul lunii noiembrie – pentru a lua o decizie referitoare la politica monetară, deoarece Banca Centrală se bazează pe propriile calcule.
BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de patru ori în prima jumătate a acestui an, până la 7%, deoarece inflaţia s-a menţinut la cote reduse, apropiate de nivelul minim atins după Revoluţie – de 3,66%, în martie 2007. Inflaţia anuală a urcat în septembrie la 6,03%, cu peste 1% peste pragul superior al intervalului de plus sau minus 1% care încadrează ţinta de 4% a Băncii Naţionale a României (BNR) pentru acest an. Inflaţia lunară a fost în septembrie de 1,08%, amplificată de creşterea preţurilor la alimente (cu 1,94% în medie) şi de scumpirea tarifelor la servicii (cu 1,42%).
Declaraţiile consilierului apreciază leul
Declaraţiile făcute de consilierul guvernatorului vis-à-vis de majorarea dobânzii cheie au avut impact asupra cursului euro/leu, astfel că moneda naţională, care a pierdut doi bani dimineaţă, a recâştigat un ban după publicarea estimărilor făcute Croitoru.
„După ce a apărut interviul cu Croitoru, leul s-a apreciat de la aproape 3,36 lei/euro până la 3,35 lei/euro”, a declarat dealerul Băncii Comerciale Române (BCR) Narcis Noaghea, pentru Newsin.
Ţinta de inflaţie, greu de atins
Ţinta pentru inflaţie „nu va fi uşor” de atins în acest an, a mai spus Croitoru în interviu. „Ar fi foarte grav dacă inflaţia lunară (din octombrie n.r.) s-ar apropia de 0,9-1%”, a mai spus Croitoru.
Accentuarea inflaţiei a determinat observatorii străini, precum Fondul Monetar Internaţional (FMI), să avertizeze în privinţa pericolului de supraîncălzire a economiei româneşti, care a înregistrat, în ultimii ani, o creştere accelerată şi un deficit de cont curent care, potrivit analiştilor economici, s-ar putea adânci până la 14% din produsul intern brut (PIB) în 2007.
“O majorare de 1% nu este o „mişcare bruscă’”
Croitoru a precizat că declaraţiile sale nu le contrazic neapărat pe cele făcute luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a spus că piaţa nu ar trebui să se aştepte la „mişcări bruşte” în privinţa ratelor dobânzilor. „Guvernatorul a spus să nu ne aşteptăm la reacţii bruşte, dar depinde cum defineşti astfel de măsuri”, a explicat Croitoru, care a adăugat că o majorare cu 1% a ratei dobânzii de politică monetară poate fi considerată ca fiind importantă.
Consilierul guvernatorului BNR a declarat că, de la începutul acestui an, condiţiile monetare au fost restrictive în România, fiind determinate în parte de nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii impus de banca centrală.
Croitoru a lăudat guvernul pentru că, în acest an, bugetul a fost unul echilibrat, în ciuda unei ţinte oficiale de deficit bugetar de 2,8% din PIB. Pe de altă parte, consilierul guvernatorului BNR a spus că o accelerare a cheltuielilor statului în ultimele săptămâni ale anului şi perspectivele de relaxare bugetară în 2008 ameninţă inflaţia. Consilierul lui Isărescu a mai spus că planul guvernului, de a adânci deficitul bugetar până la 2,7% din PIB în 2008, de la un nivel estimat între 2 şi 2,5% în acest an, va atrage o relaxare fiscală „dramatică”. „Nivelul optim pentru deficitul bugetar ar fi de cel mult 1% din PIB”, a precizat Croitoru, care a adăugat că una dintre principalele îngrijorări este politica salarială, deoarece România se confruntă cu o cerere internă ridicată.
Volatilitatea, un motiv mai important de îngrijorare decât cursul valutar în sine
Croitoru a recunoscut că există riscul ca dobânzile mai mari să realimenteze cererea de lei şi să creeze contextul pentru ieşiri rapide ale banilor speculativi (hot money) din ţară, ceea ce ar ameninţa perspectivele asupra inflaţiei. Consilierul guvernatorului BNR a repetat declaraţia anterioară a băncii centrale, că volatilitatea constituie un motiv mai important de îngrijorare decât cursul valutar în sine.
Croitoru a mai spus că leul, care a ajuns în luna iulie a acestui an la cel mai ridicat nivel al ultimilor cinci ani, de 3,0870 unităţi/euro, pentru ca în septembrie să atingă nivelul minim din 2007, de 3,4303 lei/euro, ar putea suporta presiuni de apreciere în cazul în care Ministerul Finanţelor va vinde obligaţiuni în euro (eurobonduri) în valoare de un miliard de euro până la sfârşitul acestui an. Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat, luni, că emisiunea de obligaţiuni în euro, planicată iniţial să însumeze 500 milioane euro, ar putea ar putea ajunge la o valoare dublă.