Doliu în arheologia autohtonă! S-a stins ”Doamna neoliticului românesc”

Arheologia românească și toată comunitatea științifică este în doliu la dispariția Silviei Marinescu Bîlcu, unul dintre cei mai importanți arheologi specializați în preistorie din țară.

Silvia Marinescu-Bîlcu şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării arheologice, din care a făcut o profesiune de credinţă. Institutul de Arheologie Vasile Pârvan a numit-o ”Doamna neoliticului românesc, arheolog pasionat și neobosit, profesor carismatic, un sprijin pofesional și uman al multora dintre noi”.

”Doamna Silvia Marinescu-Bîlcu şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării arheologice, din care a făcut o profesiune de credinţă. Pasiunea, abnegaţia şi devotamentul pentru arheologie au fost exemplar şi strălucit dublate de profesionalism, disciplină, rigurozitate, exigenţă şi de o aleasă responsabilitate în tot ceea ce a făptuit. Toate aceste calităţi întruchipate într-o personalitate foarte puternică ce nu şi-a încălcat principiile au proiectat-o într-o ipostază de adevărat mentor al arheologiei preistorice contemporane.

Activitatea sa a fost strict legată de meleagurile călărășene conducând în mai multe rânduri cercetările arheologice de la Căscioarele, Gumelnița, Sultana sau Măriuța”, susțin reprezentanții Muzeului Dunării de Jos Călărași.

“Silvia Marinescu-Bîlcu și-a dedicat întreaga viață cercetării arheologice din România. S-a remarcat prin studii și cercetări de teren abordând în special problematica arheologiei preistorice ale diferitelor culturi, cum sunt Starcevo-Criș, Cultura ceramicii lineare, Precucuteni și Cucuteni, Boian și Gumelnița și nu numai. Si-a desfășurat activitatea științifică în cadrul Institutului de Arheologie ⹂Vasile Pârvanˮ și a coordonat o serie întreagă de teze de doctorat în cadrul Școlii Doctorale a Academiei Române. Numeroasele cercetări de teren au fost valorificate în diverse publicații, dintre care se remarcă monografiile dedicate siturilor de la Tîrpești și Drăgușeni. A fost membră în comitetele de redacție ale revistelor Dacia și Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos și redactor șef al revistei Studii de Preistorie. Într-un domeniu dur precum cel al arheologiei din țara noastră, Silvia Marinescu-Bîlcu a reprezentat o personalitate marcantă, intransigentă, un adevărat mentor pentru mulți dintre arheologii și cercetătorii de astăzi, fiind o adevărată Doamnă a preistoriei românești”, spun reprezentanții Muzeului Național de Istorie.

”Situl arheologic de la Târpești a fost cercetat sistematic de regretata Silvia Marinescu-Bîlcu, în deceniul 7 al secolului trecut. Rezultatele obținute cu acel prilej au fost publicate ulterior într-o monografie, iar o parte din materialele arheologice se află în muzeele din Piatra-Neamț și Târgu Neamț.

În colecțiile Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț se află două piese deosebite – pandantive – lucrate din os și cupru, cu o vechime de aproape 6000 de ani.

Situl arheologic de la Târpești este emblematic pentru preistoria de la răsărit de Carpați”, a spus arheologul Vasile Diaconu.

A fost responsabil științific pe șantierele Traian, Târpești, Drăgușeni, Bordușani, Piatra Șoimului-Calu. A mai participat și la șantierele: Histria (1955), Bicaz (1958-1961), Căscioarele (1962-1968), Târpeşti (1961-1963), Histria (1965), Topile (1969), Insula La Ostrov pe Lacul Taşaul – Năvodari (1999).

A mai condus șantierele:

Grumăzeşti (1960, 1971-­1972), Ghigoeşti-Trudeşti (1969-1970), Hăneşti (1971), Gumelniţa-necropolă și Bârlaleşti, Izvoare (1987-1990), Ciulniţa (1992-1996), Luncaviţa Isaccea (1997-1998), Bucşani (1998).

Listă lucrări:

Volume:

Catalogul sculpturilor gumelniţene din Muzeul Olteniţa, Sibiu, 1967 (în colaborare cu B. Ionescu), 43 pag., 21 planşe.

Cultura Precucuteni pe teritoriul României, Bucureşti, 1974, 212 pag., 95 figuri, Ed. Academiei.

Tîrpeşti. From Prehistory to History in Eastern Romania, BAR, International Series, 107, Oxford, 1981, 173 pag., 245 figuri.

Drăguşeni. A Cucutenian Community, Bucureşti, 2000, 198 pag., 190 fig., 4 planşe color (în colaborare cu Al. Bolomey)      

Articole:

1. Sondajul de la Tîrpeşti, Materiale şi Cercetări Arheologice, Ed. Academiei RSR, VIII, 1962, p. 235-243.
2. Doua vase zoomorfe din cultura Gumelniţa, Studii şi Cercetări de Istorie Veche (SCIV), Ed. Acad. RSR, 2, 1961, p. 345-358.
3. Un torques geto-dacic, de argint, descoperit în Moldova, SCIV, 1/1962, p. 111-114.
4. Un nou topor de silex şlefuit descoperit in Moldova de nord-vest, SCIV , 1/1962, p. 91-93.
5. O statuetă neolitică de marmoră descoperită la Gumelniţa, SCIV, 2/ 1963, p. 139-144.
6. Noi urme bastarne în Moldova de nord-est, SCIV, 2/1963, p. 413-418.
7. Klad Bronzovih izdelii v Oinake, Dacia, N.S., Ed. Acad., RSR, VII /1963, p. 517-526.
8. Rejlets des liens entre les civilisations Hamangia et Precucuteni dans la plastique precucutenienne de Târpeşti, Dacia, N.S, VIII/1964, p. 307-312.
9. Unele probleme ale perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului în Moldova, în lumina a trei morminte plane de inhumaţie descoperite la Târpeşti, SCIV, 2/1964, p. 241-250.
10. Un atelier néolithique pour la taille des haches en silex, Archaelogicke Rozhledy, XVII, 1, Praga, 1965, p. 48-53.
11. Notă asupra descoperirilor carpo-dacice de la Târpeşti, Fasti Archaeologici , Roma, XVII, 1965, p. 435.
12. Notă asupra descoperirilor La Tene de la Căscioarele, Fasti Archaeologici , Roma, XVIII-XIX, 1968, p. 401.
13. Asupra unui depozit de bronzuri de la Oinac, Revista Muzeelor nr. 4, III , 1966, p. 349-352.
14. Câteva descoperiri geto-dacice de la Căscioarele, SCIV, 3 , 1966, p. 113-123.
15. L’habitat à céramique rubanée de la station néolithique de Târpeşti et quelques problèmes de la céramique rubanée en Roumanie, Actes du VII Congres International des Sciences Préhistorique et Protohistorique, Praga, 1966, p. 423-426.
16. Die Bedeutung einigter Gesten und Haltungen in der jungsteinzeitlichen Skulptur der Aus.serkarpatischen Gebiete Rumaniens, Dacia, N.S., XI, 1967, p. 47-58.
17. Unele probleme ale neoliticului moldovenesc în lumina săpăturilor de la Târpeşti, SCIV, 3, 1968, p. 395-422.
18. Un mormânt tumular din necropola Histria, SCIV, 20, 1969, 4, p. 587-593.
19. Aspects tardifs de la civilisation à céramique rubanée et sa contribution à la genèse de la civilisation Précucuteni 1, Praehistorische Zeitschrift, (Germania), 46, 1971, 1, p. 4-36.
20. Quelques aspects du problème de l’apport de la céramique rubanée à la formation de la civilisation Précucuteni I, Alba Regia, XII, Székesfehèrvàr, 1971 (1972), p. 162-171.
21. Asupra unor aspecte ale raporturilor dintre culturile Precucuteni şi Hamangia, Pontica, Muzeul de Arheologie Constanţa, 5, 1972, p. 29-38.
22. A propos des influences de la culture Précucuteni sur la culture de Hamangia, à la lumière de quelques découvertes inédites de Dobrogea, Dacia, N.S., XVI, 1972, p. 53­73.
23. De ce nu se poate vorbi de analogii între şanţurile de la Târpeşti şi cele de la Suceveni, SCIV, 23, 1972, 3, p. 433-440.
24. Tipuri de aşezări şi sisteme artificiale de apărare în cultura Precucuteni , Memoria Antiquitatis, Acta Musei Petrodavensis, IV-V, 1972-1973, Piatra Neamţ, 1976, p. 55-64.
25. Contributions au problème de le genèse de la culture Précucuteni , Studii şi comunicări, Sibiu, 18, 1974, p. 9-30.
26. „Dansul ritual” in reprezentările plastice neo-eneolitice din Moldova , SCIVA, 25, 1974, 2, p. 167-179.
27. Câteva observaţii asupra sculpturii în lut a culturii Hamangia şi influenţa ei asupra plasticii culturii Precucuteni , Peuce, VI, Tulcea, 1977, p. 13-17 .
28. La plastica in terracotta della cultura precucuteniana , Rivista di scienze prehistorische, XXIX, 2, Firenze, 1974, p. 399-436.
29. Cultura Precucuteni în Câmpia Moldovei, Din trecutul judeţului Botoşani, I, 1974, p. 49-53.
30. Asupra unor probleme ale culturiiCriş, SCIVA, 26, 1975, 4, p. 487-506.
31. Atti des Simposio internazionalle sulla antica eta del Bronzo in Europa , recenzie, SCIVA, 1976, 4, p. 581-583.
32. Relaţii între culturile Precucuteni şi Boian-Gumelniţa , SCIVA, 27, 1976, 3, p. 347-353.
33. Unele probleme ale plasticii antropomorfe neo-eneolitice din România şi relaţiile ei cu Mediterana Orientală , Pontica, X, Constanţa, 1977, p. 37-43.
34. Unele probleme ale fazei Cucuteni A în lumina săpăturilor arheologice de la Topile , Cercetări Istorice, VIII, 1977, Iaşi, p. 125-144.
35. Les problèmes de la plastique néo-énéolithique en Roumanie et ses rapports avec la Mediteranaee Oriental , Actele celui de-al IX-lea Congres International de Pre- şi Protoistorie, Nice, 1976.
36. Unele aspecte ale legăturilor dintre neo-eneoliticul românesc şi culturile egeice şi microasiatice , Pontica, XIII, 1980, p. 57-65.
37. În ce zonă şi cum s-a putut face trecerea de la ultima fază a culturii Precucuteni la prima fază a culturii Cucuteni , Studii şi comunicări, 21, Sibiu, 1981, p. 27-34.
38. Drăguşeni (jud. Botoşani). Raport de săpături , Materiale şi Cercetări Arheologice, Tulcea, 1980, p. 100-102.
39. Unele probleme ale începuturilor neoliticului la est de Carpaţii Orientali , Anuarul Muzeului judeţean Suceava, VII1, 1981, p. 163-167.
40. Contributions to the Ecology of Pre-and Proto-Historic Habitations at Târpeşi (în colaborare), Dacia, N.S., XXV, 1981, p. 7-31.
41. Câteva elemente de cultura Noua şi hallstattiene descoperite în Moldova centrală, Thraco-Dacica, II, 1981, p. 147-159.
42. În legătură cu câteva opinii ale unor cercetători străini asupra neo-eneoliticului românesc, Pontica, XIV, 1981, p. 39-46.
43. An sujet de quelques opinions d’auteurs étrangères sur le néo-énéolithique de Roumanie, Dacia, NS., XXVI, 1982, p. 153-156.
44. Le début et les étapes de la culture Précucuteni ainsi que ses relations avec la culture Tripolje, Thracia Praehistorica, Supplementum Pulpudeva, 3, Sofia, 1982, p. 23-44.
45. În legătură cu câteva opinii privind originea şi evoluţia neoliticului şi eneoliticului pe teritoriul Moldovei, SCIVA, 34, 1983, 2, p. 116-128.
46. Cercetările de la Drăguşeni, jud. Botoşani, Braşov, 1981, Materiale şi Cercetări Arheologice, Bucureşti, 1983, p. 82-85.
47. Ecological, economic and Behavioural aspects of the Cucuteni A4 Community at Drăguşeni, Dacia, N.S., XXVIII, 1-2, 1984, p. 41-46 (în colaborare).
48. À propos de statuette du type „Le penseur ” de l’Antique et le problème de ses éventuelles relations avec celle de Cernavoda, Dacia, N.S., XXIX, 1-2, 1985, p. 119­123 .
49. Începuturile şi etapele culturii Precucuteni şi relaţiile sale cu cultura Tripolie, Memoria Antiquitatis, IX-XI (1977-1979), Piatra Neamţ, 1985, p. 419-428.
50. Contribuţii la ecologia locuirilor pre- şi protoistorice de la Târpeşti (în colaborare), Memoria Antiquitatis, IX-XI (1977-1979), Piatra Neamţ, 1985, p. 643-684.
51. O statuetă cicladică de „gânditor” şi eventualele sale legături cu piese similare din România, Cultura şi civilizaţie la Dunărea de Jos, Călăraşi, I, 1985, p. 83-89.
52. Unele probleme ale culturii Cucuteni-Tripolie, Cultura şi civilizaţie la Dunărea de Jos, III -IV, 1987, p.39-48.
53. Industria osului în aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni-Ostrov (în colaborare), SUVA, 39, 1988, 4, p. 331-353.
54. Ceramica cucuteniană de la Drăguşeni: tradiţii, creaţii proprii, aspecte regionale , SCIVA, 40, 1989, 3, p. 215-239 +15 planşe.
55. Tezaurul de monede romane descoperit la Târpeşti (în colaborare), Studii şi cercetări de numismatică, IX, Bucureşti, 1989, p. 43-51.
56. Askoï et rhytons énéolithiques des régions balkano-danubiennes: et leur relations avec la Sud, à la lumière de quelques pièces de Căscioarele, Dacia, N. S., XXXIV, 1990, p. 5-21.
57. Stratigrafie şi tipologie în cercetarea neoliticului şi eneoliticului, SCIVA, 42, 1991, 3-4, p. 113-119.
58. Sur quelques problèmes du néolihique et du énéolithique à Vest des Carpathes Orientales, Dacia, N.S., XXXV, 1991, p. 5-59.
59. Colliers de „Lithospermum purpureo coeruleum” et „perles” de cerf dans l’énéolithique de Roumanie dans la contexte Central et Sud-Est Européen, Prehistoire Europaenne, vol. 2, Liège, 1992, p. 70-88 (în colaborare).
60. Coliere de „Lithospermum purpureo coeruleum ” şi „perle ” de cerb în neoliticul din România în contextul centrului şi sud-estului Europei, SCIVA, 43, 1992, 4, p. 355-370 (în colaborare).
61. Săpăturile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamţ din anul 1987 (în colaborare). Memoria Antiquitatis, XVIII, 1992, p. 173-181.
62. Les Carpathes Orientales et la Moldavie, Atlas du Néolithique européen. L’Europe orientale. E.R.A. U.L., Liège, 1993, p. 191-241.
63. Elemente târzii în ceramica Cucuteni A de la Drăguşeni şi relaţiile acestora cu descoperirile de la Traian-Dealul Fântânilor, Memoria Antiquitatis, XIX, 1994, p. 115-126.
64. Un vas cultic cucutenian de la Izvoare-Piatra Neamţ (în colaborare), Memoria Antiquitatis, XIX, 1994, p. 97-114.
65. La contributions de Vladimir Dumitrescu pour définir le concept de complexe culturel Ariuşd-Cucuteni-Tripolje et pour la connaissance de ses origines et de son évolution interne, Cucuteni aujourd’hui, Piatra Neamt, 1996, p. 27-38.
66. Consideraţii pe marginea organizării interne a unora dintre aşezările culturilor din complexul Precucuteni-Cucuteni, Prehistoire du Bas Danube, Călăraşi, 1997, p. 165-201.
67. Industria materialelor dure animale în cadrul culturii Starčevo-Criş de pe teritoriul României. Aşezarea de la Grumăzeşti, judeţul Neamţ (în colaborare), Memoria Antiquitatis, XXI, 1996, p. 273-296.
68. Archaeological Researches at Borduşani-Popina (Ialomiţa County). Preliminary Report 1993-1994, (in colaborare), Cercetări Arheologice, X, Bucureşti, 1997, p. 35-143.
69. Şantierul arheologic Bucşani (jud. Giurgiu). Raport preliminar. Campania 1998, Buletinul Muzeului Teohari Antonescu, II-IV, 1996-1998, 2-4, p. 93-102 (în colaborare).
70. Les recherches archéologiques de sauvetage de Ciulnitza , dep. de Ialomiţa (1994­1997), Pratiques funéraires dans 1’Europe des XIII e -IV’ s. av. J. C. Actes du 111′ Colloque International d’Archéologie Funéraire, Tulcea, 2000, p. 149-165 (în colaborare).
71. Rhyta sau vase zoomorfe? Buletinul Muzeului Teohari Antonescu, V-VI, 1999-2000, 5­6, p. 251-261.
72. Sur l‘organisation interne de certaines station des cultures des complexe Boian-Gumelnitza et Precucuteni-Cucuteni, Cercetări arheologice XI, 1998-2000, partea I, p.321-336.
73. Noi descoperiri de la Gumelniţa, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos, Călăraşi, 2001, p. 114-144 (în colaborare).
74. Noi dovezi ale tradiţiilor precucuteniene în mediul cultural cucutenian, Studii de preistorie, Bucureşti, 1, 2001, p. 95-104.
75. A Few Observations on the internal organization of Gumelniţa communities on Lake Catalui Islet, in In Memoriam, Vladimir Dumitrescu, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos, XIX, 2001, p. 147-153.
76. Aşezarea eneolitică de pe insula „La Ostrov” lacul Taşaul (Năvodari, jud. Constanţa) Raport preliminar – campaniile 1999 -2000, Pontica, XXXIII-XXXIV, 2001, p. 123-170 (în colaborare).
77. Cu privire la unele piese tăiate din corn de cerb, Buletinul Muzeului Teohari Antonescu, Giurgiu VII -VIII, 2001-2002, p. 103-112.
78. Ace de păr descoperite în tell-ul de la Atmăgeua-Tătărască, Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani , Călăraşi-Brăila, 2004, p.35-40 (în colaborare).