Donald Trump pune pe jar economia românească

0

 

Rezultatele alegerilor din SUA nu au avut, deocamdată, decât un singur impact vizibil asupra României: leul s-a devalorizat faţă de dolar (de la 4,06 la 4,22) şi faţă de francul elveţian (de la 4,17 la 4,21). Cel puţin acestea erau valorile maxime atinse până la momentul scrierii acestor rânduri. Mişcări similare au suferit şi restul valutelor din regiune. Este, desigur, un efect temporar şi nimeni nu ştie exact cum vor evolua moneda naţională, forintul, zlotul sau coroana cehă în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. Însă ne ajută să vedem cam cât de volatilă este piaţa şi cât de uşor de impresionat sunt oamenii de afaceri, scrie capital.ro.

 

Cei mai mulţi investitori se tem de un efect în lanţ al unei potenţiale schimbări a strategiei SUA în regiune. Mai exact, dacă locul poziţiei de forţă adoptate până în prezent faţă de Rusia va fi luat de o atitudine mult mai binevoitoare şi dezinteresată a Washingtonului. Ceea ce ar însemna şi o scădere semnificativă a nivelului de securitate a statelor din jumătatea de Est a continentului şi, drept urmare, o scădere a siguranţei investiţiilor lor. „Trebuie să vedem cât de rău va fi. Dar mi-e teamă de o depreciere şi mai mare a leului, de proiecte cu finanţare străină amânate sau chiar anulate şi de ieşiri de capital, care se vor simţi la nivelul balanţei de plăţi“, ne-a spus un om de afaceri american stabilit la Bucureşti.

 

În cazul adoptării de către SUA a unei poziţii izolaţioniste, nici bugetul de la Bucureşti nu vor fi ferite de turbulenţe. Dacă va trebui să ne bazăm mai mult pe forţele proprii pentru a ne asigura securitatea naţională, vom fi siliţi să creştem semnificativ cheltuielile militare. Și asta se poate întâmpla fie renunţând la alte investiţii publice, fie crescând taxele.

 

Există şi un potenţial efect pozitiv al unei eventuale „retrageri“ a americanilor din regiune: România ar putea ajunge să aibă relaţii mai strânse cu Polonia, statele baltice sau Finlanda (cele mai sensibile la politica agresivă a Rusiei), dar şi cu alte ţări europene nemulţumite de comportamentul Kremlinului (Marea Britanie, Suedia, sau Croaţia).