– 16 octombrie 2002: Potrivit Washingtonului, Phenianul admite că îmbogăţeşte uraniu, încălcând un acord bilateral din 1994.
– 21-25 decembrie 2002: Coreea de Nord dezmembrează dispozitivul de supraveghere a complexului nuclear de la Yongbyon de către ONU.
– 27 decembrie 2002: Inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) sunt expulzaţi.
– ianuarie 2003: Phenianul se retrage din Tratatul de neproliferare nucleară.
– august 2003: La Beijing au loc primele negocieri între Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Statele Unite, Japonia şi Rusia.
– septembrie 2004: După negocierile multilaterale, Coreea de Nord anunţă că a încheiat tratarea a 8.000 de bare de combustibil iradiat, destinat fabricării de bombe atomice.
– 10 februarie 2005: Phenianul anunţă că a pus la punct bombe atomice destinate apărării sale.
– 19 septembrie 2005: Coreea de Nord îşi ia angajamentul să renunţe la arsenalul său atomic, în schimbul unor garanţii pentru securitate, unui ajutor energetic şi posibilităţii obţinerii unui reactor cu apă uşoară, în vederea producerii de energie nucleară în scopuri civile.
– 5 iulie 2006: Testul a şapte rachete nord-coreene, dintre care una cu rază lungă de acţiune, de tip Taepodong-2, ce poate atinge Alaska, eşuează.
– 9 octombrie 2006: Coreea de Nord detonează prima bombă atomică. Potrivit experţilor, dispune de suficient plutoniu pentru a fabrica între cinci şi 12 bombe A.
– 14 octombrie 2006: Consiliul de Securitate al ONU votează sancţiuni economice şi comerciale.
– 18 decembrie 2006: Sunt reluate negocierile multilaterale.
– 13 februarie 2007: Este încheiat Acordul de la Beijing. Coreea de Nord îşi ia angajamentul să închidă principalul complex nuclear de la Yongbyon (nord), acceptă revenirea inspectorilor AIEA şi obţine în schimb un ajutor energetic, ridicarea sancţiunilor americane şi demararea discuţiilor pentru normalizarea relaţiilor cu Statele Unite.
– 15 iulie 2007: Phenianul anunţă că şi-a închis complexul nuclear de la Yongbyon, prima etapă a unui proces de denuclearizare. AIEA confirmă acest lucru trei zile mai tarziu.
– 3 octombrie 2007: Phenianul îşi ia angajamentul de a-şi dezmembra instalaţiile de la Yongbyon înainte de 31 decembrie şi de a divulga „lista completă” a instalaţiilor sale nucleare.
– 26 iunie 2008: Phenianul predă Chinei o declaraţie în care sunt descrise în detaliu programele sale nucleare.
– 27 iunie: Agenţia oficială China Nouă confirmă distrugerea de către Phenian a turnului de răcire a reactorului de la Yongbyon.
– 5 aprilie 2009: Coreea de Nord lansează o rachetă cu rază lungă de acţiune destinată să plaseze un satelit pe orbită, dar Statele Unite şi Japonia suspectează că este vorba în realitate despre un test de rachetă.
– 25 aprilie 2009: Phenianul anunţă că a reluat operaţiunile de tratare a combustibilului nuclear, a doua zi după ce ONU impune sancţiuni unor companii nord-coreene, în urma lansării rachetei din 5 aprilie.
– 29 aprilie 2009: Coreea de Nord ameninţă că va face un nou test nuclear, dacă ONU nu îi cere scuze pentru sancţiuni.
– 25 mai 2009: Coreea de Nord anunţă că a efectuat cu succes un nou test nuclear, într-un gest văzut de unii analişti ca un mesaj trimis noului lider de la Casa Albă, Barack Obama. În timp ce comunitatea internaţională se mobilizează pentru a impune noi sancţiuni, Coreea de Nord procedează la o serie de tiruri cu rachetă cu rază scurtă de acţiune şi anunţă că şi-a reluat producţia de plutoniu destinat armelor nucleare.
– 12 iunie 2009: În rezoluţia 1874 adoptată în unanimitate de cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, ONU implementează un sistem intensificat de inspectare a transporturilor aeriene, maritime şi terestre spre sau venind din Coreea de Nord, precum şi o extindere a embargoului asupra armelor. Textul mai prevede înăsprirea sancţiunilor financiare împotriva Phenianului, o listă mai mare de entităţi nord-coreene ale căror bunuri financiare din străinătate vor fi blocate, urmând să fie incluse şi persoane pe această listă. De asemenea, se urmăreşte împiedicarea activităţilor nucleare şi balistice ale Phenianului.
– 13 iunie 2009: În replică, Phenianul anunţă că nu va renunţa la ambiţiile sale nucleare şi că îşi va folosi plutoniul în scopuri militare.
– 25 iunie 2009: Coreea de Nord avertizează că „norii grei ai unui război nuclear” se adună deasupra peninsulei coreene şi a promis că îşi va consolida arsenalul nuclear.
– 27 iulie 2009: Coreea de Nord îşi exprimă din nou refuzul de a se întoarce la masa negocierilor pentru denuclearizare, dar sugerează o „formă de dialog specifică”, fără a face precizată în legătură cu aceasta.
– 5 august 2009: Preşedintele american Barack Obama spune că Phenianul trebuie să pună capăt programului său nuclear şi să renunţe la comportamentul provocator pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Statele Unite. Declaraţiile intervin după ce fostul preşedinte Bill Clinton a făcut o vizită-surpriză în Coreea de Nord, prima a unei personalităţi puternice de acest rang după cea a fostului secretar de stat Madeleine Albright, din anul 2000. El a obţinut eliberarea a două jurnaliste americane condamnate la 12 ani de muncă forţată de regimul Phenian.
– 4 septembrie 2009: Coreea de Nord afirmă că a atins faza îmbogăţirii uraniului şi că va dezvolta noi arme nucleare cu bare de uraniu uzat. Câteva zile mai târziu, liderul nord-coreean Kim Jong-Il îi spune unui emisar chinez că vrea să rezolve problema programului nuclear al Phenianului „prin discuţii bilaterale şi multilaterale”.
– octombrie 2009: Coreea de Nord este de acord să reia negocierile în şase pe tema dezarmării sale nucleare.
– decembrie 2009: Coreea de Nord nu se va întoarce la masa negocierilor în şase în dosarul nuclear, până când Statele Unite nu vor fi de acord cu încheierea unui tratat de pace.
– 12 mai 2010: Coreea de Nord anunţă că a reuşit să facă o reacţie de fuziune nucleară, o afirmaţie calificată de experţi drept absurdă.
– 23 noiembrie 2010: Coreea de Nord a lansat un atac cu obuze asupra unei insule locuite sud-coreene.
– 20 decembrie 2010: Coreea de Nord acceptă o serie de măsuri în dosarul nuclear, inclusiv întoarcerea inspectorilor ONU, după discuţiile cu trimisul SUA Bill Richardson.
– iulie 2011: Coreea de Nord şi Iranul colaborează la un program de armament ce vizează construirea de rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să transporte ogive nucleare, potrivit centrului de reflecţie britanic Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS).
– august 2011: Coreea de Nord este dornică să participe din nou la negocierile în şase privind programul său nuclear, „fără condiţii prealabile”, a anunţat Ministerul de Externe de la Phenian, într-un comunicat.
– 17 decembrie 2011: Coreea de Nord anunţă, în ziua în care ulterior a spus că a murit liderul Kim Jong Il, că renunţă la programul de îmbogăţire a uraniului.