Olanda şi Finlanda au anunţat, la începutul dezbaterilor din Consiliul JAI, care se desfăşoară la Bruxelles, că se opun aderării României şi Bulgariei la Schengen.
„Poziţia noastră este clară. Noi nu suntem în favoarea unei aderări în acest moment”, a declarat ministrul olandez al Imigraţiei, Gerd Leers, la sosirea sa la Bruxelles, pentru o reuniune cu omologii săi din Uniunea Europeană şi din alte state membre ale spaţiului Schengen.
„Trebuie să avem certitudinea că acquis-ul Schengen este implementat pe deplin, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate”, a insistat el.
„Dacă nu este cazul, atunci vom avea o poartă echipată cu cele mai bune opt zăvoare din lume, dar dincolo de această poartă, vom avea pe cineva care lasă toată lumea să intre, iar acest lucru reprezintă o problemă serioasă”, a explicat el.
Pentru integrarea oricărui nou stat în spaţiul Schengen este necesar acordul unanim al tuturor statelor membre.
Ulterior, Franţa şi Germania au anunţat că susţin compromisul propus de preşedinţia poloneză a UE, care presupune aderarea în etape, mai întâi cu graniţele aeriene şi maritime, la 31 octombrie, urmând ca decizia privind aderarea cu graniţele terestre să fie luată până cel târziu 31 iulie 2012.
România şi Bulgaria şi-au dorit să adere la spaţiul Schengen în martie 2011, dar s-au lovit de împotrivirea mai multor state europene, în frunte cu Franţa şi Germania, care au introdus o condiţionalitate suplimentară faţă de criteriile strict tehnice necesare pentru Schengen – rezultatele în lupta anticorupţie. În ciuda unui raport destul de favorabil, în vară, privind progresele făcute de România şi Bulgaria în cadrul MCV, reticenţele nu au reuşit să fie eliminate total, astfel încât, unele ţări, precum Olanda, nu s-au ferit în a spune deschis că vor să aştepte raportul pe MCV de anul viitor înainte de a-şi da acordul.
La Consiliul JAI din vară, subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost amânat pentru toamnă. În acelaşi timp, a apărut ideea unui compromis, al aderării în etape, la care ar fi agreat chiar şi Franţa şi Germania. Compromisul a fost dat însă peste cap în ultimele zile de Olanda şi apoi Finlanda, care au anunţat că nu sunt de acord nici cu un astfel de plan.
Analiştii au pus aceste aspecte în corelaţie cu probleme interne, inclusiv agenda electorală, ale unora dintre statele UE, făcând o agenţie precum AFP să titreze că aderarea României şi Bulgariei la Schengen va fi amânată sine die, la „calendele greceşti”.
