„Eat the rich” (în traducere ”mănâncă-i pe cei bogați”) este un slogan asociat cu politicile de stânga și curentul anticapitalist, dar și cu extremismul anarhist violent. Este prima definiție din Google, pe scurt, a unui fenomen ce ia amploare nu doar în SUA, ci și în alte țări, în special online. Dar este real și cui servește?
„Eat the rich” nu este o mișcare nouă, ci îmbracă forme noi. Unele chiar sub formă de înghețată pe băț. Pe eattherichpopsicles.com vei găsi inclusiv chipul lui Mark Zuckerberg, Bill Gates, Elon Musk, Jeff Bezos, pe desertul cu lapte și soia, la 10 dolari. Ideea a fost lansată și sub forma unor versuri acide, în 1993, când Aerosmith lansa melodia „Eat the rich” („Mănâncă-i pe cei bogați/ Ia o mușcătură, scuipă restul”).
Nici cinematografia nu a ocolit subiectul. După comedia „Eat the rich”, din 1987, care nu a reușit să adune mai mult de 5,9 puncte pe IMDB, a urmat, în 2023, o altă producție, de data aceasta una din categoria horror, „Eat the rich”, care a ajuns la 6,0 puncte pe IMDB. Dar, probabil, cea mai interesantă este miniseria Netflix, „Eat the rich: The Gamestop Saga” (2022) – un grup de brokeri amatori se pun cu mințile de pe Wall Street și fac haos.
Fraza vine din secolul al 18-lea și este atribuită lui Jean Jacques Rousseau, renumitul filozof politic și una dintre vocile-cheie ale Revoluției Franceze. „Quand le peuple n’aura plus rien à manger, il mangera le riche.” (Când oamenii nu vor mai avea ce mânca, îi vor mânca pe cei bogați). Bogații lui Rousseau erau cei de la putere: regele Ludovic al XVI-lea și aristocrația. În timp ce monarhii duceau o viață de huzur, restul francezilor erau la limita subzistenței, iar asta a dus în cele din urmă la mișcarea din 1789 – o tranziție dură de la absolutism la democrație.
Pe același palier politic și financiar, expresia a redevenit populară în secolul 21, ca urmare a inegalității veniturilor. Una dintre formele pe care o ia acest fenomen este ocuparea abuzivă a proprietăților private de către oameni ce locuiesc în corturi sau rulote, dar care la presiunea autorităților se mută. Presa locală prezintă știri și reportaje despre acest fenomen. Pe de altă parte, deși cifrele persoanelor fără adăpost sau fără venituri suficiente sunt în creștere, se iau măsuri. Statul California a cheltuit 17,5 miliarde de dolari, în patru ani, în încercarea de a oferi soluții persoanelor fără adăpost, scrie CNN. În același interval de timp, din 2018 până în 2022, populația fără adăpost a statului a crescut. Jumătate dintre americanii care trăiesc pe străzi, arată datele federale, trăiesc în California: peste 170.000 de oameni.
„Problema ar fi mult mai gravă, în absența acestor intervenții”, a declarat Jason Elliott, consilier principal pentru persoanele fără adăpost al guvernatorului Gavin Newsom, pentru CNN.
Cu alte cuvinte: există o problemă, se încearcă rezolvarea, nu cu vorbe, ci cu bani. Ceea ce ar putea însemna și că expresia „Eat the rich” ar putea servi unor interese a căror strategie este „Dezbină și cucerește”.
Hashtagul #eattherich a devenit din ce în ce mai popular, în pandemie, pe rețelele de socializare TikTok și Twitter, având, în 2020, peste 200 milioane de vizualizări. Însă, manipularea și scoaterea în stradă, pentru proteste politice, în urma unui fake news făcut în mediul online, la comanda unor politicieni externi nu este o excepție. Iar poziția SUA față de TikTok arată că platforma nu exprimă neapărat vox populi, ci este un mijloc de a destabiliza sau influența mentalități și politici.
Alte cifre relevante au fost oferite, în acest an, și de Organizația Habitat for Humanity International (HFHI) care estimează că 140 de milioane de oameni sunt persoane fără adăpost, în întreaga lume. Țările cu cele mai multe persoane fără adăpost sunt Nigeria (25 de milioane de persoane) și India (18 milioane de persoane). La polul opus sunt Vatican și Liechtenstein, cu zero persoane fără adăpost. Și ar mai fi Bhutan care declară tot zero, în ciuda unor organizații care au alt răspuns. Același raport arată că SUA, unde se vorbește mult despre fenomenul „Eat the rich”, are 650.000 de persoane fără adăpost.
Asocierea fenomenului „Eat the rich” este frecvent făcută cu țările capitaliste, democratice, în mediul online. Însă diferențele de trai și venituri nu apar doar în democrații: este de ajuns să ne uităm un pic la India, țară socialistă și stat laic, a doua din lume ca număr de persoane fără adăpost, și la cum a arătat nunta secolului, în care au fost cheltuite 140 de milioane de euro, pentru trei zile şi trei nopţi de petrecere, nuntă la care au fost, de altfel, invitați Mark Zuckerberg și Bill Gates.