Alegerile parlamentare care au avut loc, ieri, în Republica Moldova sunt de o importanță crucială, în condițiile în care Ucraina a ales și ea calea europeană, iar România se află demult pe acest drum.
De rezultatul acestor alegeri depinde și cine va fi viitorul președinte al statului moldovenesc, având în vedere că acesta este o republică parlamentară, șeful statului fiind ales de către parlamentari.
În contextul alegerilor parlamentare, vă prezentăm stadiul concret, la nivel comercial, al derulării acordului de liber schimb dintre Chișinău și Bruxelles, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2014. Începând cu acel moment, Republica Moldova beneficiază de Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE. Aceasta îi permite oricărui producător local care a implementat standardele comunitare să-și exporte produsele pe piața europeană fără a plăti taxe vamale.
Estimările analiștilor economici independenți de la think-tank-ul din Chișinău Expert-Grup sunt de părere că implementarea acordului de asociere cu UE va asigura o creștere economică de circa 5%-6%, fiind impulsionată, în mare parte, de creșterea exporturilor cu 11%.
Chiar dacă o parte dintre măsuri prevăzute de acord încă nu au fost implementate, anumite efecte pot fi deja observate imediat după intrarea în vigoare a documentului, spun experții citați, într-un document publicat săptămâna trecută.
„În primele două luni după intrarea în vigoare a Acordului (septembrie-octombrie), s-a observat o creștere graduală a intensității și volumelor de export spre UE. Un exemplu elocvent sunt exporturile de fructe, unde în primele 60 de zile a crescut gradual atât volumul exporturilor, cât și numărul tranzacțiilor de export cu UE”, se arată în raport.
Astfel, volumul tranzacțiilor cu produse de origine moldovenească pe piața comunitară a urcat de la aproximativ 920.000 dolari SUA până la circa 1,2 milioane de dolari, în doar două luni.
„Producătorii autohtoni au înțeles destul de rapid beneficiile exporturilor fără taxe în UE, iar tendința crescătoare sugerează continuarea intensificării activității de export și în lunile următoare”, susțin specialiștii Expert-Grup.
Concret, exporturile de struguri de masă au crescut, în septembrie-octombrie 2014, de aproape șase ori față de aceeași perioadă a anului trecut, până la circa 6,4 milioane dolari. Principalele piețe de desfacere din UE pentru strugurii moldovenești sunt România, Polonia și Suedia. Totodată, în perioada menționată, numărul firmelor care exportă struguri în UE a crescut de la patru la 16.
În ceea ce privește exportul de vinuri moldovenești, acesta a avansat cu 26%, în perioada septembrie-octombrie 2014 față de perioada similară din 2013, până la aproximativ 39,3 milioane dolari. Vinurile moldovenești sunt exportate în principal în Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia și Lituania.
În același timp, exportul de mere a crescut de 2,7 ori, ajungând la 2,6 milioane dolari și mergând în principal către România și Bulgaria.
Exportul de prunele moldovenești a fost în valoare de 5,1 milioane dolari, în septembrie-octombrie 2014, în creștere de 8,1 ori față de aceeași perioadă a anului precedent. Cele mai mari cantități au auns în România, Republica Cehă, Letonia și Polonia.
La capitolul cereale (grâu, orz și porumb), exporturile au crescut cu 77% față de anul trecut. Exporturile de orz au avansat de 3,7 ori, iar cele de porumb de 4,9 ori. Exporturile de grâu s-au diminuat cu 8,7% din cauza recoltei mai puțin bogate din acest an.
În concluzie, creșterea exporturilor de produse moldovenești este impresionantă, având în vedere faptul că anul 2013 a fost unul cu mult mai roditor decât anul în curs.