Potrivit Digi24, angajații s-au bucurat că nu mai trebuie să facă drumul până la birou, că fac economie de timp și bani (aproximativ 1.000 de lei lunar pentru un angajat din București, conform unui calcul Digi24), firmele s-au bucurat că pot conținua proiectele și pot asigura finanțarea necesară plăților curente și a salariilor, iar statul își primea în continuare taxele și impozitele de la companiile respective.
Părea că toată lumea are de câștigat. Ba chiar venea un semnal uriaș de la giganții IT, Google și Twitter care au anunțat că își vor lăsa definitiv angajații să muncească de acasă, în cazul Twitter.
Numai că după 3-4 luni de muncă de acasă, unele companii au observat că încep să apară efecte negative. Angajații nu mai sunt la fel de productivi, devin apatici și depresivi, ședințele sunt mult mai greu de organizat, iar unele dintre ele au decis să revină la clasica muncă… la birou.
Bogdan Badea, CEO-ul uneia dintre cele mai mari platforme de recrutare online din România a explicat în cel fel au reușit companiile să schimbe modul de lucru.
„Principalul rol al unui birou este socializarea și formarea unei echipe. Nu prea poți să formezi echipe…de acasă. În plus, este mult mai greu să faci integrarea noilor angajați de la distanță. De asemenea, este destul de greu online să generezi idei așa cum o făceai într-o sală unde erau mai mulți oameni și unde discutai până ajungeai la anumite idei. În contextul pandemiei, socializarea la birou este o altă nevoie de socializare pe care o avem! Pe termen lung putem vorbi chiar de o desocializare între angajați. Se observă acest lucru și va influența și modul în care angajații vor oferi productivitate. Ea ține și de modul în care te simți la respectivul loc de muncă. Este zona care va fi cea mai afectată de această distanțare socială la birou”, spune Bogdan Badea.
Munca la birou presupune socializare. Oricât de confortabil ne-am simți muncind din propria locuință discuțiile cu colegii pe Skype sau Zoom nu pot înlocui conversațiile din pauza de masă sau la o cafea.
Din punct de vedere al exprimării, sociologii au observat că apar dificultăți pentru cei care muncesc o perioadă îndelungată de acasă. Sunt unii angajați pentru care munca la birou este un scop în sine: se îmbracă într-un anumit fel, se aranjează, impun un anumit statut în fața colegilor sau subalternilor.
Ori multe dintre aceste aspecte dispar în situația în care fiecare lucrează chiar și în pijama din fața unui calculator. În unele cazuri, pe termen lung, pentru angajații care iubesc munca „la birou”, poate apărea chiar depresia dacă sunt „izolați” în propria casă.
Ce spune Gelu Duminica, sociolog: „Dezvoltarea abilităților socio-emoționale suferă din cauza lipsei contactului direct. Satisfacerea nevoii de apartenență la grup, care odată satisfăcută poate conduce către stima de sine și autorealizare, reclamă schimbul de idei, comportamente, atitudini și valori, care nu pot ajunge la potențialul său maxim atunci când comunicarea directă este obstrucționată de cea online. În plus, un individ nu trebuie să uite că 93% din limbajul său este non-verbal. Online-ul afectează acest tip de comunicare. Toate acestea conduc către apatie, slăbire a puterii de concentrare, însingurare, care la final conduc către o mai slabă performanță. Omul este un animal social, iar socializarea presupune ca uneori să “poți să pui mâna” și să strigi “este!”.
Mobilizarea „remote” este și ea alta. Potrivit The Wall Street Journal, proiectele durează mai mult, colaborarea este mai dificilă, iar integrarea noilor colegi se face mult mai greu.
articolul integral aici: