Efectul alegerilor ratate: România a primit rating de țară negativ

Agenția Fitch a revizuit perspectiva creditelor pe termen lung ale României de la stabil la negativ. Această decizie poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul țării se împrumută pe piețele financiare ca să-și finanțeze deficitul.

„Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate și evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte.

Alegerile parlamentare, desfășurate după primul tur al alegerilor prezidențiale, au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creștere a numărului de partide de extremă dreapta și anti-europene, reflectând polarizarea crescândă a societății românești. Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală”, a transmis Fitch Ratings.

Previziunile agenției: deficit bugetar mai mare în următoarea perioadă în România, compromisuri financiare și creșterea datoriei publice

„Deficite bugetare mari: Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% pentru 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, făcând și mai dificilă consolidarea viitoare.

Consolidarea se confruntă cu compromisuri dificile: Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere previziunile noastre privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 și 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. În opinia noastră, consolidarea fiscală se va confrunta probabil cu compromisuri dificile din cauza potențialului impact negativ asupra creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea piețelor financiare să împingă în sus costurile dobânzilor, slăbind și mai mult poziția fiscală.

Creșterea datoriei publice: Traiectoria de deficit mai ridicată va conduce la o creștere rapidă a raportului datorie publică/PIB pe termen mediu. Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparație cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari și creșterea nominală încetinește semnificativ. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală „BBB” proiectată de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028

Creștere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, iar în T324 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată. Deși România a avut un istoric solid de creștere economică înainte de pandemie, creșterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% „BBB”. Având în vedere poziția ciclică actuală slabă și o redresare mai puțin pronunțată în zona euro, am revizuit în scădere și previziunile privind PIB-ul pentru 2025 și 2026, la 1,4 și, respectiv, 2,2%.”