Coaliţia preşedintelui francez Emmanuel Macron ar urma să rămână prima forţă politică din Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului), conform primelor proiecţii ale rezultatelor votului din primul tur al alegerilor legislative, desfăşurat duminică. Totuși, rezultatul este destul de strâns, conform sondajelor la ieșirea de la urne. Alianța centristă Ensemble („Împreună”) este la egalitate cu alianța NUPES (Noua Uniune Populară Ecologistă și Socială) a lui Jean-Luc Mélenchon, care adună toate forțele de stânga.

Tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul celor 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate.

În termen de voturi, coaliţia preşedintelui centrist recent reales în aprilie se află umăr la umăr cu coaliţia stângii, ambele fiind creditate cu 25-26% din sufragii, conform aceloraşi estimări.

În principiu, partidul lui Macron ar reuși totuși să obțină cele mai multe locuri în parlament, dar opoziția de stânga va fi puternică.

În cazul în care un candidat nu obține în turul I mai mult de 50 la sută din voturi, pe baza participării la vot a cel puțin un sfert dintre alegători, cursa intră în al doilea tur peste o săptămână, la care participă primii doi candidați și oricine altcineva care obține 12,5 la sută din voturi.

Prezența la vot a fost de numai 47 la sută în primul tur, una dintre cele mai scăzute din istoria modernă a Franței. Faptul că unul din doi alegători francezi a lipsit duminică de la urne este îngrijorător, a declarat politologul Olivier Rouquan, citat de BBC. Oamenii au avut sentimentul că și-au exprimat deja opțiunile la alegerile prezidențiale, crede el.

Fără o majoritate în Adunarea Națională, lui Emmanuel Macron îi va fi greu să-și impună reformele: de pildă, vrea să crească treptat vârsta de pensionare de la 62 la 65 de ani, în timp ce Jean-Luc Mélenchon promite să o reducă la 60 de ani.

Ce rezultat a avut Marine Le Pen

Acest scrutin intervine la câteva săptămâni după alegerile prezidențiale în urma cărora Emmanuel Macron a reușit să-și asigure un al doilea mandat prezidențial.

În ceea ce o privește pe rivala sa din turul al doilea de la prezidențiale, Marine Le Pen, reprezentanta extremei drepte, ea pare să-și fi învins duminică adversarii politici în circumscripția electorală Henin-Beaumont din nordul țării în care a candidat pentru un loc în Adunarea Națională. Potrivit France24, ea a obținut 54  la sută din voturi încă din primul tur, dar prezența scăzută la urne o obligă să-și confirme această victorie într-un al doilea tur, duminica viitoare.

Vorbind la scurt timp după închiderea urnelor, ea le-a cerut alegătorilor să se asigure că „lui Macron îi este refuzată o majoritate în parlament”. De asemenea, și-a îndemnat susținătorii să se abțină de la vot în cursele electorale în care candidații lui Macron se vor confrunta cu cei ai alianței de stânga NUPES.

Partidul său a obținut circa 19 la sută din voturi la scrutinul de duminică, fiind pe locul al treilea în preferințele electoratului francez. Proiecția TF1 îl cota cu 19,2 la sută din voturi și cu 15-30 de mandate, mai mult decât numărul actual de 8.

Un alt lider de extremă dreapta, Éric Zemmour, și el candidat la prezidențiale, a fost eliminat însă din primul tur și acum.

Stânga se consideră câștigătoare

Electoratul pare să fi fost cucerit în ultimele săptămâni de Jean-Luc Melenchon, iar blocul de stânga continuă să creadă că „victoria este posibilă”.

Clémentine Autain, deputată, vede un succes uriaș pentru tabăra sa. „În urmă cu câteva luni, stânga trebuia să fie moartă și extrema dreaptă părea să fie la porțile puterii. Acum, am întors lucrurile și am ajuns în fruntea primului tur”, a declarat ea pe măsură ce soseau primele proiecții ale votului. Autain a estimat că duminica viitoare NUPES va lupta pentru aproximativ 480 din totalul celor 577 de locuri care sunt miza acestor alegeri parlamentare.

La rândul său, liderul coaliției de stânga, Jean-Luc Mélenchon – și el candidat la alegerile prezidențiale, unde s-a clasat pe locul al treilea – a declarat că tabăra lui Macron a fost „învinsă și înfrântă”. Liderul coaliției NUPES i-a îndemnat pe alegători să iasă la vot în al doilea tur de scrutin, care va avea loc la 19 iunie, estimând că blocul său va avea candidați în „peste 500 de circumscripții”.

Cine este Jean-Luc Mélenchon și ce vrea el?

După alegerile prezidențiale, Melenchon a construit alianța NUPES în jurul partidului său de extremă stânga, France Insoumise (Franța nesupusă – n.r.), împreună cu socialiștii, comuniștii și Verzii sub sloganul – destul de improbabil să devină realitate – „Mélenchon prim-ministru!”. Scopul său a fost de a-l împiedica pe președinte să obțină majoritatea de care are nevoie în cele 577 de circumscripții din Franța.

În acest timp, Emmanuel Macron și-a petrecut săptămânile care au trecut de când a câștigat al doilea mandat prezidențial pentru a construi un nou guvern sub conducerea lui Elisabeth Borne, în condițiile în care Franța se confruntă cu o inflație în creștere și cu o criză a costului vieții. Dar Elisabeth Borne, la fel ca alți 14 miniștri, trebuie să-și reconfirme mandatul de deputat pentru a rămâne în guvern

Pe lângă reducerea vârstei de pensionare, NUPES promite să înghețe prețurile în cazul a 100 de produse de bază și să creeze un milion de locuri de muncă.

Unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Jean-Luc Mélenchon, Manuel Bompard, se îndrepta spre o victorie categorică, din primul tur, la Marsilia. În schimb, fostul ministru al educației din guvernul Macron, Jean-Michel Blanquer, părea să piardă într-o circumscripție din Paris.

Dreapta tradițională, care a avut rezultate proaste la scrutinul prezidențial din aprilie, și-a concentrat campania la nivel local. În ciuda faptului că se preconizează că vor obține doar 11,3% din voturi, Republicanii ar putea obține între 45 și 65 de locuri în Legislativ.

Dacă Emmanuel Macron își pierde majoritatea în Adunarea Națională, el ar putea fi nevoit să coabiteze cu stânga, dar nu este un fapt neobișnuit pentru pentru președinții Franței în ultimii 20 de ani, mai ales dacă se află la al doilea mandat.