Lupta între omul forte al Turciei şi şeful confreriei Gulen este în toi după un an în care s-au succedat epurările în poliţie, sistemul judiciar, finanţe şi media cu scopul reducerii la tăcere a discipolilor predicatorului, acuzat că a infiltrat structurile de stat. Lupta contra confreriei, numită de acum „structura paralelă“, a devenit prioritatea lui Erdogan.
Preşedintele turc a declanşat noi acţiuni contra confreriei musulmane a imamului Fethullah Gulen şi a discipolilor săi, ultima fiind cea a deciziei Parchetului turc care a cerut unui tribunal emiterea unui mandat de arestare pe numele fostului aliat al lui Recep Tayyip Erdogan, predicatorul de 73 ani refugiat în SUA, acuzat că a creat şi dirijat „o organizaţie teroristă armată“ cu scopul înlăturării islamo-conservatorilor aflaţi la putere din 2002. Este vorba de un ultim episod al represiunii sistematice a mişcării Gulen, care a debutat acum un an. Mandatul de arestare este simbolic, SUA refuzând în trecut să-l predea pe Gulen autorităţilor turce.
Duminică, 14 decembrie, 27 de ziarişti legaţi aparent de mişcarea Gulen au fost arestaţi şi birourile redacţiei cotidianului Zaman din Istanbul au fost invadate de forţele speciale. Vineri, 19 decembrie, opt dintre ei au fost eliberaţi, între care Ekrem Dumanli, redactorul-şef al Zaman, în timp ce Hidayet Karaca, preşedintele canalului Samanyolu Television, a fost menţinut în detenţie, acuzat că aparţine unui grup terorist. Arestările au fost denunţate în Turcia şi în străinătate ca fiind o atingere a libertăţii presei. Bruxelles-ul a reacţionat şi a criticat valul de arestări în rândul presei ca o încălcare a dreptului la libera exprimare de către Turcia, care negociază de ani de zile aderarea la UE. În replică, Erdogan a lansat o nouă salvă de critici contra UE, declarând că blocul european nu are de dat „lecţii de democraţie“ ţării sale.
Atacurile contra adepţilor confreriei Gulen au fost declanşate ca urmare a deschiderii anchetelor pentru corupţie în care erau vizaţi apropiaţi ai lui Erdogan, iar Zaman a multiplicat dezvăluirile asupra acestei afaceri. Pentru Erdogan anchetele şi dezvăluirile presei erau un complot orchestrat contra sa de o „structură paralelă“, a partizanilor lui Gulen, ceea ce aceştia au dezminţit întotdeauna.
Davutoglu acuză
Duminică, premierul turc Ahmet Davutoglu a denunţat „campania defăimătoare“ a UE contra Turciei, dovadă că responsabilii turci nu par să înţeleagă şi nici să accepte criticile Bruxelles-ului care au denunţat o atingere a libertăţii presei după arestarea a zeci de ziarişti acuzaţi de complot.
Reacţia rapidă a Uniunii Europene a uimit şi iritat demnitarii turci. Davutoglu a afirmat că „UE a făcut o declaraţie. Făcând asta, a dat semnalul unei campanii murdare contra ţării şi a guvernului nostru“. Deşi declaraţiile sale par îndulcite faţă de cele ale preşedintelui Erdogan şi cele ale vicepremierului Yalcin Akdogan, care a lăsat de înţeles că UE lucrează mână în mână cu confreria Gulen, tonul folosit la Ankara faţă de partenerii europeni agravează şi mai mult un context de profundă neîncredere. În aşa grad încât vizita la Bruxelles a premierului Davutoglu în ianuarie pare compromisă.