Este vorba de o decizie a Casei Regale, care vine de facto, este prevăzută în normele fundamentale ale Familiei Regale a României.
„Șeful Casei Regale a României, potrivit tuturor practicilor şi convenţiilor de astăzi, este de jure sau de facto Suveran, în termeni de autoritate asupra Casei Regale a României, la orice moment. Imediat după decesul Șefului Casei Regale a României, fără vreo proclamaţie ulterioară, Moştenitorul Evident sau Moştenitorul Prezumptiv, în funcţie de cine va fi în viaţă şi primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul şi apelativul de Rege sau Regina, indiferent de poziţia Familiei că Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare şi indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ”, potrivit articolului 1 din Statutul Casei Regale.
Potrivit Constituţiei din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta şi surorile sale nu ar fi putut accede la tronul României, în cazul reinstaurării monarhiei.
La 30 decembrie 2007, însă, Regele Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale a României. Este actul oficial prin care Regele Mihai o numeşte pe Principesa Margareta moştenitoarea la tron.
Regele Mihai a murit pe 5 decembrie, la domiciliul său din Elveţia. Regele avea 96 de ani, împliniţi la 25 octombrie, şi de mai bine de un an şi jumătate era grav bolnav.