Corupţia din Bulgaria şi România continuă să rămână nepedepsită, nefiind urmărită adecvat în justiţie, unde procesele durează prea mult, iar judecătorii înşişi sunt predispuşi la mită, rezumă EUobserver concluzia rapoartelor prezentate miercuri de Comisia Europeană.
În ambele ţări, sistemul judiciar este prea lent şi adesea lasă cazurile de corupţie la nivel înalt să treneze atât de mult, încât suspecţii scapă, pentru că presupusele lor fapte ajung la prescriere, a spus Comisia Europeană în rapoartele de evaluare a progreselor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Această monitorizarea fără precedent a fost instituită în 2007 pentru că niciuna dintre ţări nu era considerată suficient de aptă să se ocupe de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de crima organizată. Patru ani mai târziu, în ciuda unor ameliorări legislative şi a lansării de către procurori a unei serii de anchete asupra corupţiei la nivel înalt, ambele ţări încă nu au pronunţat condamnări în cazul foştilor miniştri şi judecători corupţi sau al liderilor crimei organizate şi spălării de bani, în Bulgaria, scrie EUobserver.
Comisia Europeană va face o “evaluare generală” în vara anului 2012, având “toate opţiunile pe masă”: să pună capăt monitorizării pentru ambele ţări, doar pentru una sau să continue MCV pentru amândouă.
Rapoartele de miercuri sunt de natură să dea şi mai multă “muniţie” ţărilor îngrijorate de migraţie – în special Olandei şi Franţei – care au spus că vor să vadă mai întâi rapoartele pe corupţie înainte de a lua o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la zona de liberă circulaţie Schengen. Miniştrii de interne au decis în iunie că, deşi cele două ţări au îndeplinit toate criteriile tehnice pentru a se alătura Schengen, o decizie cu privire la aderarea lor ar urma să fie luată până în septembrie, după ce Comisia va publica rapoartele pe corupţie.
Într-o primă reacţie, ministrul olandez pentru afaceri europene, Ben Knapen, a declarat că ţara sa “a luat cunoştinţă de eforturile mari” depuse de cele două ţări şi de “paşii mici făcuţi înainte”, dar consideră că încă sunt necesare “mai multe rezultate concrete”, scrie EUobserver. “Domnia legii nu a atins încă nivelul dorit nici în Bulgaria, nici în România”, a declarat Knapen.
O posibilă decizie a Spaniei de a introduce restricţii pe piaţa muncii pentru bulgari şi români, după cum a relatat El Pais, ar putea să alimenteze şi mai mult sentimentul că cele două ţări ar trebui excluse cât mai mult posibil de la beneficiile pieţei interne sau spaţiului fără frontiere, arată EUobserver.
Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a avertizat miercuri în privinţa amestecării acestor aspecte diverse şi a subliniat că monitorizarea corupţiei nu este legată de decizia de a extinde Schengen. “Însă desigur, unii fac această legătură”, a adăugat ea, făcând aluzie la Franţa şi Grrmania, care în decembrie 2010 i-au trimis o scrisoare comună în care avertizau în privinţa aderării “premature” la Schengen a Bulgariei şi României, atât timp cât corupţia continuă să fie o problemă.
În ceea ce priveşte revizuirea mecanismului de monitorizare în 2012 şi o posibilă decuplare a celor două ţări, Malmstrom a spus că “rapoartele nu sunt identice, în unele domenii România stă mai bine, în altele, Bulgaria”.
“Din punct de vedere tehnic, ele pot fi separate, se poate imagina ca o ţară să intre singură în Schengen, dar în practică ar fi mai dificil, pentru că ar trebui să-şi construiască graniţe între ele însele”, a mai explicat comisarul pentru afaceri interne.
Referitor la încrederea în oamenii care vor păzi graniţele externe ale UE, Malmstrom a spus că în prezent “nu este doar o chestiune de încredere în Bulgaria şi România, chestiunea este de a avea încredere în Schengen. Lucrăm acum la propuneri de consolidare a evaluării Schengen, cum să identificăm slăbiciunile din timp şi cum să avem la îndemână mai multe mijloace”, a adăugat comsiarul.
Măsurile la care se referă vizează inclusiv posibilitatea – circumstanţială – de a activa aşa-numitul mecanism de salvgardare prin care se reinstituie controalele la graniţele interne ale UE, reaminteşte EUobserver. Promovată de Franţa, ideea de a avea controale la graniţele interne nu este îmbrăţişată de toate celelalte state membre, spun diplomaţi europeni, nici măcar de Danemarca, ţară care recent a fost vizată de critici din partea Comisiei pentru că şi-a întărit controalele vamale la graniţele cu Germania şi Suedia.
