Opiniile au fost exprimate la o audiere publică organizată marţi de Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European şi de delegaţia PE din Comisia parlamentară UE-Rusia.
„Misiunea OSCE nu a fost invitată încă să monitorizeze aceste alegeri, s-au făcut presiuni asupra tuturor observatorilor, cărţile de identitate ale jurnaliştilor sunt confiscate, iar partidele de opoziţie nu sunt reprezentate în Comisia Electorală”, a arătat Lilia Şibanova, director executiv la Golos, o asociaţie rusă înfiinţată pentru a apăra drepturiole electorale ale cetăţenilor şi societatea civilă.
Raportorul PE pentru viitorul Acord UE-Rusia, polonezul Hannes Swoboda (S&D), s-a întrebat cât de mult s-a dezvoltat cu adevărat democraţia în Federaţia Rusă. „Alegerile democratice constau într-o competiţie reală şi liberă. Stau oare aşa lucrurile în cazul viitoarelor alegeri?”, s-a întrebat Swoboda.
Directorul Centrului UE-Rusia, Fraser Cameron, i-a dat un răspuns clar: „Sunt şanse zero de a avea alegeri libere. Tandemul Putin-Medvedev nu este principala problemă. Este vitală schimbarea sistemului”.
Copreşedintele partidului rus de opoziţie Libertatea Poporului, Mihail Kasianov, a subliniat dificultăţile întâmpinate de partidele politice pentru a se înregistra în cursa electorală pentru Dumă şi a spus că situaţia este mai rea ca niciodată. „Nu credem în acest proces. Constituţia stabileşte obligaţii şi reguli, dar ele au fost încălcate de guvern. Medvedev a promis schimbări în urmă cu trei ani, dar nu s-au petrecut. Au fost doar cuvinte frumoase”, a adăugat Kasianov.
„Trebuie să definim aceste chestiuni mai bine şi să vedem dacă punem vina pe sistem sau pe poporul care îl sprijină”, a menţionat lituanianul Vytautas Landsbergis (PPE), primul preşedinte al Lituaniei după declararea independenţei de Uniunea Sovietică.
Germanul Werner Schulz (Verzi) şi-a exprimat îngrijorarea faţă de eşecul populaţiei de a-şi exprima nemulţumirea în legătură cu aceste alegeri. O problemă-cheie pe care populaţia trebuie să o rezolve este propria sa apatie şi riscul unei participări slabe la vot. „Este periculos. Poporul nu crede în schimbare”, a avertizat Cameron.
La rândul său, Kasianov a adăugat că populaţia nu este pregătită să lupte pentru drepturile ei democratice. „Nu avem cultura luptei în stradă. Este posibil chiar, potrivit sondajelor, ca partidele naţionaliste extremiste să poată lua până la 12% din voturi”, a spus Kasianov.
Totuşi, majoritatea europarlamentarilor care au luat cuvântul au subliniat că progresele în curs din negocierile pentru modernizarea Acordului cu Rusia şi, mai important, pentru un nou Acord de parteneriat UE-Rusia, împreună cu cea mai recentă rezoluţie a Parlamentului European pe această temă, sunt semne că UE se mişcă în direcţia cea bună. „UE începe să vorbească mai clar, pe o singură voce. Coordonarea între instituţii este acum mult mai bună”, a remarcat liberala Kristiina Ojuland. La rândul său, finlandeza Heidi Hautala (Verzi) a confirmat această percepţie şi a subliniat importanţa unor contacte strânse direct cu ONG-urile şi organizaţiile societăţii civile ruse.