„Până la privatizarea societăţii, cotele de zahăr erau alocate astfel încât fabricile care nu puteau acoperi cota cu producţia proprie cedau restul către alte fabrici şi astfel producţia era realizată în România. Dar după privatizare patronii din Germania au vândut această cotă, iar din 2017 – când au fost desfiinţate cotele – fabrica a intrat în pierdere. Cultivatorii de sfeclă s-au oferit să cumpere fabrica, fiind interesaţi de continuarea producţiei, dar patronii de la Pfeifer & Langen i-au refuzat, ceea ce ne determină să credem că acest faliment este provocat cu bună ştiinţă”, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), într-o conferinţă de presă.
La rândul său, liderul sindicatului din fabrica „Zahărul” Oradea, Horia Ursu, a declarat că în unitate lucrează 200 de angajaţi care ar urma să fie disponibilizaţi în mai multe tranşe, prima fiind programată pentru zilele de 5 şi 6 martie. În acelaşi timp, „90 de cultivatori de sfeclă de zahăr, care lucrează 7.500 de hectare, vor rămâne fără piaţă de desfacere şi în imposibilitatea de a valorifica producţia, din cauză că în regiune nu mai sunt alte fabrici de zahăr, iar transportul sfeclei pe distanţe mai lungi este prea costisitor”.
Preşedintele FSIA a mai arătat că „firma-mamă a împrumutat fabrica de zahăr de la Oradea cu 200 de milioane de euro la dobânzi mult mai mari decât pe piaţa bancară”, lucru care a adâncit şi mai mult dificultăţile financiare ale unităţii. „Ei şi-au luat banii înapoi şi fabrica a rămas în pierdere”, a spus Dragoş Frumosu.
Liderii sindicali cer Ministerului Finanţelor şi Ministerului Mediului să verifice situaţia creată la fabrica din Oradea, iar Autorităţii de Administrare a Activelor Statului (AAAS) – să verifice modul în care au fost respectate clauzele din contractul de privatizare a fabricii.
Dragoş Frumosu a menţionat şi câteva „curiozităţi” din această afacere, respectiv că „Primăria Oradea vrea să cumpere terenul pe care este amplasată fabrica (terenul are un mare potenţial imobiliar, având în vedere că se situează pe DN1, la ieşirea din Oradea spre Vama Borş)”, dar şi că „Departamentul Post-Privatizare din cadrul AAAS a evitat să răspundă întrebărilor FSIA referitoare la respectarea contractului de privatizare a acestei societăţi”.
Pe 15 ianuarie, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, Marius Rotar, a declarat corespondentului MEDIAFAX că instituţia pe care o conduce a fost notificată în legătură cu concedierea colectivă de la „Zahărul” Oradea, după ce AGA a decis închiderea operaţională a societăţii. „ITM Bihor a fost notificată în 4 ianuarie privind concedierea colectivă la Fabrica Zahărul SA Oradea, procedura urmând să aibă loc etapizat. Decizia a fost luată după şedinţa AGA din 3 ianuarie, în care s-a stabilit închiderea operaţională a societăţii. În total sunt 199 de salariaţi care vor primi salarii compensatorii acestea fiind calculate în funcţie de vechime. Cei care au o vechime de până la 10 ani primesc 6 salarii compensatorii, cei între 10 şi 20 de ani vor încasa 8 salarii compensatorii, iar cei care au o vechime mai mare de 20 de ani vor avea 10 salarii de încadrare compensatorii”, a spus Rotar.
Decizia de închidere operaţională a SC Zahărul SA Oradea a fost luată de patronii germani ai companiei Pfeifer & Langen deoarece fabrica nu a putut demonstra că este „competitivă şi profitabilă”, aceasta raportând în 2016 pierderi de aproape 30 de milioane de lei.
Şi ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a arătat preocupat de evoluţia fabricii de zahăr de la Oradea. Oficialul a declarat vineri, 19 ianuarie, după o conferinţă pe tema Anchetei Structurale în Agricultură, că „se caută soluţii pentru menţinerea activităţii, însă e prematur să ne exprimăm acum asupra şanselor pe care le avem”.
Fabrica din Oradea este profilată pe producţia de zahăr din sfeclă, prelucrarea prin rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr şi comercializarea zahărului sub brandurile „Diamant” şi „Cristal”