Tinerii români nu vor să muncească! România are cea mai mare pondere a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat, scrie hotnews.ro.
Potrivit sursei citate, contractul social al României se află sub tensiune din cauza sentimentului tot mai acut de sărăcie, arată și o analiză a Băncii Mondiale.
Tinerii români nu vor să muncească
În timp ce sentimentul anti-muncă este în creștere, a trăi fără să ai un loc de muncă este practic imposibil dacă nu ai părinți foarte bogați.
„A avea un loc de muncă nu înseamnă nici o plasă financiară de siguranță și ești sclavul celui pentru care muncești. Mai bine îmi vând plasma și trăiesc liber”, este unul din mesajele de pe grupurile de tineri de pe Reddit.
Cum va arăta viitorul?
„Răspunsul stă în mâinile generației tinere de acum, care va fi la conducere în 10-15-20 de ani. Și aici sunt două posibilități diametral opuse. Prima: generația tânără de acum continuă modelul consumerist în care a fost crescută și educată- un model bazat pe sentimentul de „entitlement”, de îndreptățire. Mie mi se cuvine lucrul cutare doar pentru că m-am născut aici. Total greșit! Unui om care s-a născut pe planeta asta nu i se cuvine absolut nimic! Deci scoateți-vă din cap că vi se cuvine ceva, că nu vi se cuvine absolut nimic!”, spune economistul șef din Banca Centrală.
Problema tinerilor care nici nu studiază și nici nu lucrează este menționată și în lucrarea INS „Tendințe sociale”.
„Un factor îngrijorător pe piaţa muncii din România este reprezentat de numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză NEET (Not in Employment neither in Education or Training). Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. În anul 2022, rata tinerilor care nu erau încadraţi profesional şi nu urmau niciun program educaţional sau de formare a fost de 17,5%, cei mai afectaţi fiind tinerii din mediul rural (23,1%) şi persoanele de sex feminin (20,9%)”, arată cercetarea Statisticii.