Cert este că, dacă vrei să participi la Anastenaria chiar şi ca spectator, trebuie să-ţi faci în prealabil un control cardiac: Anastenaria este Festivalul celor care păşesc pe cărbuni încinşi. Ritualul executat la Anastenaria a ridicat, de-a lungul anilor, multe semne de întrebare medicilor şi cercetătorilor, iar tradiţia, veche de sute de ani, s-a răspândit în întreaga Republică Elenă.
Festivalul îşi are originile în timpuri străvechi, în 1250, când biserica Sf. Constantin şi Elena a luat foc. Credincioşii au fugit pentru a se salva din flăcările mistuitoare. Ajunşi la o distanţă apreciabilă, au auzit strigăte de ajutor. Câţiva temerari aventuraţi imediat în lăcaşul de cult pentru a salva persoanele captive, au realizat de fapt că strigătele erau emise de câteva icoane. Au scos icoanele din biserică şi le-au dus la adăpost. Credincioşii aflaţi afară au rămas înmărmuriţi când au văzut salvatorii păşind pe flăcări şi cărbuni încinşi, fără a exterioriza vreo suferinţă. Mai mjult, tălpile lor nu aveau nici o rană sau arsură.
Evenimentul este celebrat de atunci în fiecare an, tradiţia transmiţându-se pe cale orală din generaţie în generaţie.
Festivalul începe prin expunerea în public a icoanelor vechi de sute de ani şi cu alegerea unui miel care va fi sacrificat. În paralel, se aprind focurile. Participanţii dansează pe ritmuri hipnotice, muzica fiind o combinaţie armonioasă de liră cu tobă.
Participanţii dansează pe ritmuri hipnotice, muzica fiind o combinaţie armonioasă de liră cu tobă. În timpul dansului, performerii intră într-un fel de transă şi, atunci când cărbunii sunt gata încinşi, păşesc pe acest covor incandescent.
Unii chiar îngenunchează şi ating cărbunii cu palmele, uneori cu buzele. Se spune ca icoanele sunt cele care îi protejează pe dansatori de arsuri. După ce plimbarea pe foc a luat sfârşit, în localurile din zonă se încing petreceri pe cinste, cu pahare şi farfurii sparte şi dansuri tradiţionale greceşti.