Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență menită să sporească salariile personalului din domeniile apărării, ordinei publice și securității naționale, precum și indemnizațiile pentru implicarea în misiuni, exerciții și activități militare.
Această ordonanță de urgență vizează stabilirea unor drepturi specifice personalului din Ministerul Apărării Naționale și a unor cheltuieli asociate pregătirii și desfășurării misiunilor în afara teritoriului național.
Potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, această ordonanță prevede o creștere salarială de până la 30% din solda sau salariul de funcție de bază pentru personalul din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională. De asemenea, se reglementează dublarea indemnizației de delegare – detașare pentru personalul din aceste instituții care participă la misiuni de instruire, exerciții militare și activități în tabere sau poligoane, atât internaționale, cât și pe teritoriul României, cu durată de peste 48 de ore și la o distanță de peste 5 km de locul de muncă obișnuit.
Impactul bugetar al acestei măsuri este estimat la aproximativ 1,1 miliarde de lei pentru anul în curs, conform notei de fundamentare a ordonanței de urgență.
Decizia Guvernului vine în contextul îngrijorărilor exprimate de Comisia Europeană cu privire la capacitatea guvernului PSD-PNL de a reduce deficitul bugetar. Anul trecut, cheltuielile cu personalul bugetar au crescut semnificativ, ajungând la 22% din totalul cheltuielilor statului. De asemenea, în prima lună a anului electoral curent, cheltuielile cu salariile au crescut cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, depășind inflația înregistrată în 2023.
În plus, statul a continuat să angajeze personal suplimentar, aducând totalul bugetarilor la aproape 1,3 milioane de angajați, reprezentând aproximativ o cincime din totalul forței de muncă din economie.
Analizele Consiliului Fiscal, citate de Știrile Pro TV, subliniază paradoxul României, care, deși înregistrează un deficit bugetar semnificativ și investiții suboptimale, continuă să susțină o proporție semnificativă a bugetului pentru salariile bugetarilor. În contrast, Germania, motorul economic al UE, are cea mai mică pondere a salariilor bugetarilor în raport cu puterea economică a țării.