Îmbrăcat într-o cămaşă militară kaki, cu mâneci lungi şi fără însemne de grad, fostul lider cubanez, care săptămâna viitoare va împlini 84 de ani, nu a mai ţinut discursurile-fluviu de altădată, ci un discurs de 12 minute, rostit însă cu o voce fermă, clară, uneori sugrumată, totuşi. Discursul a fost transmis în direct la televiziune.
Sprijinit de gărzile sale, la sosirea în Parlament, după patru ani de absenţă din viaţa instituţiilor guvernamentale, Fidel Castro a fost întâmpinat cu aplauze şi cu strigăte de „Viva Fidel!” (Trăiască Fidel!). Erau prezenţi deputaţii, membrii Guvernului, dar şi fratele său, Raul Castro, şef al statului.
După o convalescenţă de aproape patru ani, urmare a dificilei intervenţii chirurgicale la stomac suferite în august 2006 – care l-a obligat să-i predea puterea fratelui său, Raul - fostul lider de la Havana a surprins cu mai multe apariţii publice în ultima vreme. Cea de sâmbătă a fost a şaptea în decurs de o lună.
A rostit discursul stând în picioare la tribună, apoi a luat loc în prezidiu, pentru a asculta luările de cuvânt ale deputaţilor. A rezistat cam o oră şi jumătate, după care preşedintele Parlamentului a sugerat încheierea şedinţei. „Asta e tot ce am avut de spus, tovarăşi, nimic în plus, sper să ne putem întâlni din nou cu altă ocazie”, a declarat Castro în cuvântul de încheiere, când nu a uitat să-i întrebe pe cei 600 de parlamentari dacă au făcut rost de noua sa carte, „Victoria strategică”, în care relatează despre războiul de gherilă ce l-a adus la putere în 1959.
Sâmbătă a fost pentru prima dată după patru ani când Fidel Castro s-a adresat naţiunii şi în discursul său fostul lider cubanez a avertizat din nou că lumea este în pragul unui război care o va distruge, dacă preşedintele Obama atacă Iranul pe motiv că acesta nu se supune sancţiunilor internaţionale. Castro a vorbit şi despre Gerardo Hernandez, un spion cubanez aflat în închisoare în Statele Unite. El a spus că speră că spionul va fi eliberat sau că măcar soţiei lui Hernandez îi va fi permisă o vizită.
Fidel Castro s-a concentrat pe politica externă şi în niciun moment nu a atins în discursul său situaţia internă a Cubei. De fapt, de la reîntoarcerea sa în viaţa publică – după ce pe timpul celor patru ani ai convalescenţei s-a consacrat scrisului, publicând memorii şi reflecţii în presa locală – el nu a vorbit niciodată despre situaţia din Cuba, aflată sub guvernarea fratelui său.
„Dat fiind că Iranul nu va ceda niciun pic condiţiilor Statelor Unite şi Israelului” în ceea ce priveşte programul său nuclear, preşedintele Obama, „descendent al unui african şi al unei albe, al unui mahomedan şi al unei creştine”, va trebui să decidă de unul singur dacă lansează sau nu un atac împotriva Teheranului, a spus sâmbătă Fidel Castro, care a adăugat că vede o ripostă violentă din partea iranienilor. „Obama nu este Nixon, care era un cinic, sau un Reagan, un ignorant total”, a mai spus Castro, care, în decursul timpului, a sfidat de pe insula sa nu mai puţin de 11 preşedinţi americani. Fostul şef al statului cubanez încredinţat că Beijingul şi „sovieticii” – o referinţă la Rusia, după toate probabilităţile – nu doresc un război nuclear şi vor încerca să-l evite.
Cuba se află sub embargo american de 48 de ani şi nu are, ca şi Iranul, relaţii diplomatice oficiale cu Statele Unite. Cuba şi Iranul figurează, alături de Sudan şi Siria, pe lista „neagră” americană a ţărilor care susţin terorismul.
Observatorii au speculat că înteţirea apariţiilor publice ale lui Fidel Castro ar putea însemna că „El Lider Maximo” vrea să se întoarcă pe arena politică şi să guverneze. Fidel Castro, părinte al Revoluţiei cubaneze, a rămas prim-secretar al Partidului Comunist, dar nu a asistat la ceremoniile oficiale de la 26 iulie, ziua naţională a Cubei, şi nici, la 1 august, la şedinţa ordinară a Parlamentului, care se reuneşte de două ori pe an şi care a dezbătut grava criză socio-economică prin care trece Cuba. În schimb, el a cerut la sfârşitul lunii trecute convocarea unei şedinţe extraordinare a Parlamentului, ceea ce s-a întâmplat sâmbătă.
Alţi observatori spun că influenţa lui Fidel Castro rămâne puternică în Cuba şi că apariţiile sale publice vor să pună frână reformelor de liberalizare a sistemului socialist al ţării sau încercărilor de îmbunătăţire a relaţiilor cu Statele Unite. Alţi analişti sunt de părere că prin apariţiile sale vrea să-şi arate sprijinul pentru fratele său, Raul, în condiţiile în care acesta încearcă să revitalizeze economia împotmolită cu reforme prudente.
Există şi experţi care consideră că veteranul Fidel Castro vrea doar să fie din nou sub luminile rampei.