Filipinele îl convoacă pe ambasadorul chinez Huang Xilian, în urma unor incidente în weekend la Marea Chinei de Sud disputate. Manila avertizează că îl poate expulza, Comandantul armatei filipineze, Romeo Brawner, se afla la bordul unei nave implicate într-o coliziune

0

Luni s-a transmis un protest diplomatic, iar ”ambasadorul chinez a fost convocat”, a declarat presei o purtătoare de cuvânt a Ministerului filipinez de Externe, Teresita Daza.

Ea a subliniat că declararea ”persona non grata” a ambasadorului Chinei în Filipine, Huang Xilian, este ”un lucru care trebuie să fie avut în mod serios în vedere”.

Corespondenţi AFP în faţa Ministerului filipinez de Externe, la Manila, au văzut un SUV cu steagul chinez intrând în incintă la ora 7.15 GMT (9.15, ora României). Vehiculul a plecat după 45 de minute.

Potrivit unor înregistrări video difuzate de Paza de Coastă filipineză, nave chinezeşti au tras cu un tun cu apă în nave filipineze în timpul a două misiuni de aprovizionare – sâmbătă şi duminică -, una de pescari, în apropierea recifului Scarborough Shoal, celaltă a unei mici garnizoane în apropierea atolului Second Thomas.

”PLÂNGERI GRAVE”

Un vapor filipinez şi o navă aparţinând Pazei de Coastă chineze au intrat în coliziune duminică, către atolul Second Thomas, în apele Insulelor Spratleys, iar cele două ţări se acuză reciproc de acest incident.

Comandantul armatei filipineze, generalul Romeo Brawner, se afla la bordul navei de aprovizionare implicat în coliziune, au anunţat autorităţile.

Aceste confruntări constituie o ”escaladare gravă” a tacticilor lor, a declarat luni presei adjunctul directorului general al Consiliului Naţional filipinez de Securitate, Jonathan Malaya.

China a replicat că operaţiunile desfăşurate de către Paza chineză de Coastă împotriva navelor filipineze au fost ”profesioniste” şi ”măsurate” şi că a ”depus plângeri grave” la manila cu privire la aceste confruntări.

”Operaţiunile au fost profesioniste, măsurate, rezonabile şi legale”, a subliniat o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, care a insistat asupra faptului că Beijingul a ”luat măsurile necesare împotriva navelor filipineze în conformitate cu dreptul internaţional”.

Manila şi Beijingul au o istorie lungă de diferende la Marea Chinei de Sud, traversată anual de mărfuri în valoare de miliarde de dolari.

Preşedintele Ferdinand Marcos declara într-un comunicat, duminică seara, că Filipinele ”nu sunt descurajate” de aceste ultime incidente.

”Nimeni, cu excepţia Filipinelor, nu are dreptul legitim sau baza leaglă de a opera sau a face orice altceva în Marea de Vest a Filpinelor”, a subliniat el, utilizând numele folosit al apelor Mării Chinei de Sud, situate imediat la vest de Filipine.

”TESTAREA HOTĂRÂRII” AMERICANE

Duminică, Departamentul de Stat american a îndemnat China ”să renunţe la comportamentul său periculos şi destabilizator” pe mare. Diplomaţi străini de la Manila au criticat de asemenea comportamentul Chinei.

Aceste ultime confruntări au fost cele mai intense între nave filipineze şi chineze din ultimii ani, potrivit unor analişti, în contextul în care Beijingul şi Manila încearcă să-şi etaleze revendicările teritoriale respective.

Un profesor şi expert de la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore, Michael Raska, consideră că acţiunile Beijingului sunt ”concepute nu doar să intimideze şi să oblige Filipinele să accepte revendicările teritoriale ale Chinei, ci, mai probabil, să testeze hotărârea Statelor Unite”.

Un analist şi fost ofiţer al armatei chineze, Song Zhongping, a declarat că Manila se simte ”încurajată să provoace China” din cauza susţinerii ameriane, care exacerbează tensiunile.

”Dacă Filipinele menţin această direcţie şi apreciază că pot provoca China cu susţinerea unor ţări din afara regiunii (…), atunci un război sau orice altă eventualitate ar putea izbucni pe reciful Ren’ai sau pe Insula Huangyan”, avertizează el, utilizând expresii pentru a desemna atolul Second Thomas şi Scarborough Shoal.

Beijingul revendică aproape întreaga mare a Chinei de Sud – inclusiv apele şi insulele din apropierea zonei de coastă a vecinilor săi – şi ignoră o hotărâre a unui Tribunal internaţional din 2016 care respinge aceste revendicări drept ”fără fundament juridic”.

Filipinele, sultanatul Brunei, Malaysia, Taiwanul şi Vietnamul revendică mai multe recife şi insuliţe din această mare, iar unele dintre aceste zone ar putea avea zăcăminte bogate de petrol.