Valoarea anunţată a emisiunii era de 1 miliard lei, iar randamentul maxim acceptat a fost de 10% pe an.
Băncile au depus cereri de cumpărare de 1,72 miliarde lei (aproape 403,4 milioane euro), cu 72,1% mai mult decât valoarea emisiunii.
La şedinţa similară din 7 septembrie, MFP a respins toate ofertele pentru certificatele de trezorerie cu discont cu maturitate la un an, la fel ca şi în şedinţa din 24 august, considerând inacceptabil nivelul randamentului solicitat de bănci. Pe 10 august Finanţele au obţinut 1,199 miliarde lei (285 milioane euro) prin certificate de trezorerie cu discont, scadente la 12 luni, pentru care plătesc un randament mediu anual de 10,42%.
MFP şi-a propus să atragă în septembrie 6 miliarde lei prin certificate de trezorerie cu discont la 6 şi 12 luni şi prin obligaţiuni de tip benchmark pe 3 şi 5 ani, după ce în primele opt luni Finanţele au emis titluri de stat în lei de peste 51,2 miliarde lei. În primele cinci şedinţe din septembrie, MFP a atras aproape 3,15 miliarde lei.
Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat săptămâna trecută, pentru NewsIn, că deficitul bugetar al României a ajuns după primele opt luni la 4,4% din produsul intern brut (PIB).
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit ţinta agreată cu autorităţile române pentru deficitul bugetar la 7,3% din produsul intern brut în acest an, faţă de nivelul stabilit anterior, de 4,6% din PIB, iar Fondul va aloca pentru acoperirea deficitului bugetar al României jumătate din tranşele care trebuie să intre în septembrie şi în decembrie, respectiv circa 1,75 miliarde euro.