În ciuda înteţirii reacţiilor politice şi ale mediului de afaceri împotriva impozitului minim pe veniturile firmelor, mai cunoscut ca impozitul forfetar, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, nu este dispus să dea nici un pas înapoi, au spus pentru MONEY.RO, surse din Ministerul Finanţelor.
“Ministrul Finanţelor nu-şi pune problema eliminării impozitului forfetar. Facem acum o contorizare a efectelor impozitului minim, acţiune care se va încheia săptămâna aceasta. Pînă nu avem rezultatele acestei analize nu vom ieşi să comentăm în legătură cu acest impozit”, au spus sursele.
Unele rezultate preliminare există, iar ele sunt socotite de Minister în favoarea păstrării impozitului minim.
“Din ce ne-am dat seama pînă acuma, nu e vorba de nici un faliment pe urma impozitului minim. Realitatea este că prin el s-a introdus un cost al firmelor fără activitate. Pînă acum o firmă putea fi lăsată inactivă fără nici un cost. Odată ce acesta a apărut, mulţi proprietari au hotărît că mai bine închid aceste firme decât să îşi asume acest cost. Repetăm, n-a fost vorba de nici un faliment”, au mai spus sursele din Minister.
De 11 ori mai multe suspendări
Impozitul forfetar a determinat o avalanşă a firmelor care şi-au suspendat activitatea. Din datele Registrului Comerţului, numărul firmelor suspendate voluntar a crescut de aproape 11 ori în primele şase luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Patronii au ales să-şi suspende firmele pentru că impozitul forfetar nu se aplică societăţilor inactive.
Mai multe voci din economie, sprijinite de o serie de oameni politici, au cerut eliminarea impozitului minim pe veniturile şi profiturile firmelor.
Ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă, a declarat, aseară, la The Money Show, că un impozit precum cel minim nu e oportun şi că ar trebui introdus în perioade de creştere economică.
"Eu pot să îmi spun o părere, dar nu pot să-mi critic colegii de Guvern. Ce a spus domnul Videanu este adevărat. Impozitul forfetar, în accepţiunea teoretică, se practică în perioadă de creştere economică. Eu mă refer la ceea ce e scris în Programul de Guvernare. Ce a introdus Ministerul de Finanţe, nu mă pronunţ eu", a declarat ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă.
Ministrul Economiei Adriean Videanu a declarat săptămâna trecută că introducerea impozitului minim este o eroare a guvernului.
Tratament egal. Să plătească şi statul
Preşedintele patronatului din industria uşoară - FEPAIUS, Maria Grapini a reproşat guvernului că penalităţile pe care le achită o firmă pentru întârzierea plăţii impozitului minim nu se aplică şi statului care are de returnat TVA.
"Cazul acesta concret: Societatea are de plătit 1833, dar are de recuperat 124.000, adică 1 miliard douăsute patruzeci, de anul trecut. Nu pot scrie pe formular. Aşadar, nu se vede cât are de plătit agentul economic. În plus, statul nu îmi plăteşte mie 0,1% penalităţi", a spus Maria Grapini, la Money Channel.
Variantă la majorarea TVA sau a cotei unice
La discuţiile cu FMI, România a avut de ales între majorarea TVA sau a cotei unice şi alte măsuri de sporire a veniturilor statului. Guvernul a ales să introducă impozitul minim pe veniturile agenţilor economici, declara ministrul Pogea, în aprilie, după finalizarea discuţiilor cu FMI pe marginea acordului de finanţare.
“Am avut de ales, în faţa efectelor crizei economice, între majorarea TVA sau a cotei unice, situaţie în care erau afectate firmele bun-platnice şi populaţia, şi nişte măsuri pe care le-am luat împreună cu FMI şi Comisia Europeană. Noi am ales să păstrăm nivelul TVA, al cotei unice şi al contribuţiilor sociale”, a spus atunci ministrul.
Introducerea acestui impozitul ar trebui să ajute la majorarea bazei de impozitare, adică a numărtului de firme care alimentează bugetul statului. Majorarea bazei de impozitare este şi o cerinţă expresă din partea FMI , cuprinsă în acordul de finanţare încheiat în primăvară cu România.
Cu sprijinul patronatelor
Grila impozitului minim a fost convenită cu patronatele, iar unul dintre cele mai importante dintre ele, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a sprijinit introducerea controversatului bir.
Grila constă în şapte trepte de impozitare, funcţie de mărimea veniturilor unei firme. Cea mai mică sumă de plată revine firmelor cu venituri cuprinze între zero şi 52.000 de lei pe an şi este de 2.200 de lei anual. Cea mai mare sumă din cadrul grilei este de 43.000 de lei şi se plăteşte de firmele cu venituri de peste 129 de milioane de lei.
Prevederile se aplică numai în cazul în care impozitul pe profit care ar veni de plată este mai mic decât suma înscrisă în grila impozitului minim.
Un impozit 99% românesc
Denumit la început forfetar, impozitul inventat de ministrul Finanţelor este puţin diferit de varianta din cărţile de fiscalitate, folosită până acum Franţa sau în Irlanda.
Impozitul forfetar ( cel confundat cu impozitul minim practicat acum la noi) este o sumă fixă cerută de stat unei firme, indiferent de bilanţul acesteia. Fie că are profit sau pierdere, firma plăteşte periodic statului aceeaşi sumă în contul impozitului pe câştig.
Are darul de a se comporta ca o taxă regresivă, pentru că suma e importantă atunci când firma merge pe pierdere, dar devine derizorie pe măsura ce profitul firmei creşte. Datorită acestui fapt, această formă de impozitare devine mult mai avantajoasă decât cota unică atunci când e vorba de afaceri profitabile.
În prezent, la noi, este vorba de un impozit minim. În sensul că, dacă firma are pierdere sau un profit mic plăteşte statului suma standard fixată în grilă. În schimb, dacă profitul ei este mare, va plăti impozitul pe profit de 16%.
Urmăreşte declaraţiile ministrului pentru IMM-uri, Constantin Niţă despre impozitul minim pe WEBTV
“Ministrul Finanţelor nu-şi pune problema eliminării impozitului forfetar. Facem acum o contorizare a efectelor impozitului minim, acţiune care se va încheia săptămâna aceasta. Pînă nu avem rezultatele acestei analize nu vom ieşi să comentăm în legătură cu acest impozit”, au spus sursele.
Unele rezultate preliminare există, iar ele sunt socotite de Minister în favoarea păstrării impozitului minim.
“Din ce ne-am dat seama pînă acuma, nu e vorba de nici un faliment pe urma impozitului minim. Realitatea este că prin el s-a introdus un cost al firmelor fără activitate. Pînă acum o firmă putea fi lăsată inactivă fără nici un cost. Odată ce acesta a apărut, mulţi proprietari au hotărît că mai bine închid aceste firme decât să îşi asume acest cost. Repetăm, n-a fost vorba de nici un faliment”, au mai spus sursele din Minister.
De 11 ori mai multe suspendări
Impozitul forfetar a determinat o avalanşă a firmelor care şi-au suspendat activitatea. Din datele Registrului Comerţului, numărul firmelor suspendate voluntar a crescut de aproape 11 ori în primele şase luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Patronii au ales să-şi suspende firmele pentru că impozitul forfetar nu se aplică societăţilor inactive.
Mai multe voci din economie, sprijinite de o serie de oameni politici, au cerut eliminarea impozitului minim pe veniturile şi profiturile firmelor.
Ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă, a declarat, aseară, la The Money Show, că un impozit precum cel minim nu e oportun şi că ar trebui introdus în perioade de creştere economică.
"Eu pot să îmi spun o părere, dar nu pot să-mi critic colegii de Guvern. Ce a spus domnul Videanu este adevărat. Impozitul forfetar, în accepţiunea teoretică, se practică în perioadă de creştere economică. Eu mă refer la ceea ce e scris în Programul de Guvernare. Ce a introdus Ministerul de Finanţe, nu mă pronunţ eu", a declarat ministrul IMM-urilor, Constantin Niţă.
Ministrul Economiei Adriean Videanu a declarat săptămâna trecută că introducerea impozitului minim este o eroare a guvernului.
Tratament egal. Să plătească şi statul
Preşedintele patronatului din industria uşoară - FEPAIUS, Maria Grapini a reproşat guvernului că penalităţile pe care le achită o firmă pentru întârzierea plăţii impozitului minim nu se aplică şi statului care are de returnat TVA.
"Cazul acesta concret: Societatea are de plătit 1833, dar are de recuperat 124.000, adică 1 miliard douăsute patruzeci, de anul trecut. Nu pot scrie pe formular. Aşadar, nu se vede cât are de plătit agentul economic. În plus, statul nu îmi plăteşte mie 0,1% penalităţi", a spus Maria Grapini, la Money Channel.
Variantă la majorarea TVA sau a cotei unice
La discuţiile cu FMI, România a avut de ales între majorarea TVA sau a cotei unice şi alte măsuri de sporire a veniturilor statului. Guvernul a ales să introducă impozitul minim pe veniturile agenţilor economici, declara ministrul Pogea, în aprilie, după finalizarea discuţiilor cu FMI pe marginea acordului de finanţare.
“Am avut de ales, în faţa efectelor crizei economice, între majorarea TVA sau a cotei unice, situaţie în care erau afectate firmele bun-platnice şi populaţia, şi nişte măsuri pe care le-am luat împreună cu FMI şi Comisia Europeană. Noi am ales să păstrăm nivelul TVA, al cotei unice şi al contribuţiilor sociale”, a spus atunci ministrul.
Introducerea acestui impozitul ar trebui să ajute la majorarea bazei de impozitare, adică a numărtului de firme care alimentează bugetul statului. Majorarea bazei de impozitare este şi o cerinţă expresă din partea FMI , cuprinsă în acordul de finanţare încheiat în primăvară cu România.
Cu sprijinul patronatelor
Grila impozitului minim a fost convenită cu patronatele, iar unul dintre cele mai importante dintre ele, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a sprijinit introducerea controversatului bir.
Grila constă în şapte trepte de impozitare, funcţie de mărimea veniturilor unei firme. Cea mai mică sumă de plată revine firmelor cu venituri cuprinze între zero şi 52.000 de lei pe an şi este de 2.200 de lei anual. Cea mai mare sumă din cadrul grilei este de 43.000 de lei şi se plăteşte de firmele cu venituri de peste 129 de milioane de lei.
Prevederile se aplică numai în cazul în care impozitul pe profit care ar veni de plată este mai mic decât suma înscrisă în grila impozitului minim.
Un impozit 99% românesc
Denumit la început forfetar, impozitul inventat de ministrul Finanţelor este puţin diferit de varianta din cărţile de fiscalitate, folosită până acum Franţa sau în Irlanda.
Impozitul forfetar ( cel confundat cu impozitul minim practicat acum la noi) este o sumă fixă cerută de stat unei firme, indiferent de bilanţul acesteia. Fie că are profit sau pierdere, firma plăteşte periodic statului aceeaşi sumă în contul impozitului pe câştig.
Are darul de a se comporta ca o taxă regresivă, pentru că suma e importantă atunci când firma merge pe pierdere, dar devine derizorie pe măsura ce profitul firmei creşte. Datorită acestui fapt, această formă de impozitare devine mult mai avantajoasă decât cota unică atunci când e vorba de afaceri profitabile.
În prezent, la noi, este vorba de un impozit minim. În sensul că, dacă firma are pierdere sau un profit mic plăteşte statului suma standard fixată în grilă. În schimb, dacă profitul ei este mare, va plăti impozitul pe profit de 16%.
Urmăreşte declaraţiile ministrului pentru IMM-uri, Constantin Niţă despre impozitul minim pe WEBTV
