Cheltuielile cu sănătatea se ridică la 5,6% din PIB faţă de 9%, cât este media în Uniunea Europeană. Este cea mai scăzută valoare din Uniune, iar statul acoperă majoritatea covârşitoare a costurilor.
În aceste condiţii, Fondul Monetar Internaţional estimează că aceste cheltuieli vor creşte în următoarele decenii cu aproape 2% din PIB. Cu alte cuvinte, există puţin spaţiu în momentul de faţă pentru reducerea taxelor, pentru că acest lucru ar diminua veniturile la buget, afirmă experţii de la Washington.
Finanţarea costurilor tot mai mari ale “sănătăţii” va necesita fie injecţii suplimentare de la stat, fie contribuţii private. Cât priveşte sursele de finanţare pentru stat, Fondul afirmă că lărgirea bazei de impozitare şi majorarea taxelor ar putea aduce venituri în plus. Astfel, eliminarea restricţiilor de la plata contribuţiilor sociale şi colectarea acestora de la persoanele care muncesc în agricultură ar aduce sume importante la buget.
Pe de altă parte, grosul ar putea veni din creşterea taxelor. Astfel, FMI afirmă că revenirea la contribuţia de sănătate combinată de 14% de dinaintea crizei, de la cea actuală 10,7%, ar aduce sume echivalente cu 0,6% din PIB în fiecare an. Această creştere a contribuţiei la sistemul de sănătate ar trebui să fie o prioritate, afirmă FMI.
O altă măsură care poate aduce bani în plus ar fi majorarea impozitului pe venit de la 16 la 18%, ceea ce ar aduce 0,4% din PIB la buget. Totodată, Fondul menţionează că un TVA majorat cu 1% ar aduce încasări suplimentare de 0,3% din PIB pe an.
