Decizia a fost luată de Guvern în şedinţa de marţi, printr-o ordonanţă de urgenţă care modifică statutul funcţionarilor publici.

Prin această ordonanţă de urgenţă, Guvernul a decis ca redistribuirea funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor să fie efectuată tot de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), ca şi până în prezent, dar nu pe baza unei simple evidenţe statistice care să reflecte doar posturile vacante din diverse instituţii, ci pe baza „nevoilor reale” ale acestora, manifestate prin acordul conducătorilor în a-i primi prin redistribuire pe acei funcţionari publici concediaţi.

Documentul obţinut de Mediafax relevă că aceeaşi procedură va fi aplicată şi în cazul înalţilor funcţionari publici ale căror posturi vor fi desfiinţate prin măsuri de reorganizare, aceştia putând fi redistribuiţi în ministere şi alte autorităţi centrale doar la „solicitarea expresă” a şefilor de autorităţi şi instituţii publice.

În condiţiile în care şefii de autorităţi nu sunt de acord cu redistribuirea, ANFP va comunica autorităţilor desemnarea unui „responsabil de procedură”.

„Deşi a fost creată ca o instituţie menită să asigure stabilitatea în funcţia publică, redistribuirea funcţionarilor publici realizată fără o minimă consultare a instituţiilor şi a autorităţilor publice unde se stabileşte noul loc de muncă a generat o încărcare inutilă, nejustificată a structurilor de personal ale acestor instituţii, fără nicio legătură cu nevoile reale de personal ale acestora. Cu alte cuvinte, interesul individual al funcţionarului public a primat în faţa interesului general, ceea ce, în final, a provocat consecinţe negative generale la nivelul întregii societăţi” este argumentul Guvernului în documentul citat.

Executivul mai arată că procesul de restructurare a administraţiei centrale şi locale din ultimii ani a luat în calcul, prin restrângeri de personal, atât nevoile reale ale statului, dar şi „posibilităţile concrete de a plăti salariile funcţionarilor publici”.

„Mai mult decât atât, studiile efectuate atât la nivel naţional, cât şi la nivelul organismelor internaţionale financiare au evidenţiat necesitatea continuării acestui proces şi al asigurării unei distribuţii a funcţionarilor publici mai ales spre domeniile deficitare, cu diminuarea corespunzătoare a surplusului de personal din anumite domenii. Acest complex de factori care conturează o problemă majoră pentru România vine în contradicţie flagrantă cu reglementări care fac practic imposibilă flexibilizarea pieţei muncii, generând menţinerea unui număr excedentar de personal în unele instituţii din sectorul bugetar şi un nivel redus al salarizării”, se mai arată în document.

Executivul susţine că ordonanţa nu afectează drepturile funcţionarilor publici, ci pleacă de la ideea „flexibilizării” forţei de muncă, a asigurării personalului necesar „în funcţie de nevoile efective” ale diferitelor componente ale sectorului bugetar.

În luna iulie, premierul Victor Ponta declara că noua lege a salarizării va determina şi modificarea Legii funcţionarului public, astfel încât şefii de instituţii să aibă o mai mare „flexibilitate” în aranjarea grilei de salarii.

El arăta că este nevoie de „flexibilitate” în aranjarea schemei de personal deoarece, în prezent, mai uşor poate fi schimbat un preşedinte decât un funcţionar.