Geoană scrie pe blog că Nokia ar intenţiona, potrivit relatărilor din presa maghiară să închidă fabrica de la Komarom, însă autorităţile maghiare, spre deosebire de cele române, nu au stat cu mâinile în sân.
“Când a apărut zvonul că s-ar închide uzina, ministrul ungar de externe s-a urcat în avion şi s-a dus la Helsinki să facă lobby pentru menţinerea investiţiei. Când în România s-a aflat că fabrica de la Jucu se închide, ministrul român de externe nu a făcut nimic. Premierul ungar, Viktor Orban a anunţat că se va deplasa la Helsinki la rândul său, pentru a convinge conducerea Nokia să ţină fabrica deschisă. Mai mult, ungurii ridică miza pentru Komarom: ar vrea ca producţia de smartphone-uri să se mute în Ungaria, ceea ce ar însemna o majorare importantă a investiţiei”, relatează preşedintele Senatului.
“Diferenţa de abordări între ce au făcut autorităţile de la Budapesta când au auzit zvonul că s-ar putea închide fabrica Nokia de la Komarom şi ce au făcut autorităţile de la Bucureşti când au aflat că se închide sigur fabrica de la Jucu este atât de mare încât dacă eşti onest nici nu poţi face o comparaţie”, concluzionează preşedintele Senatului.
Mircea Geoană subliniază că atitudinea ungurilor în cazul Komarom, ca şi atitudinea germanilor în cazul Bochum arată un “respect fundamental faţă de locurile de muncă”. “În România pare să existe credinţa că locurile de muncă sunt ca ploaia, vin şi se duc după cum vrea bunul Dumnezeu, iar dacă investiţii se închid şi investitori se retrag, nu e bai, că o să vină alţii la un moment dat să facă locuri de muncă, aşa cu la un moment dat tot o ploua, oricât ar fi de secetă azi”, notează social-democratul, care adaugă că atunci când vine vorba despre industrie de calitate şi de locuri de muncă, “există politică făcută cu bărbaţie şi există băgatul capului în nisip”.
Mircea Geoană spune că Guvernul român are de învăţat nu doar de la cel ungar, ci şi de la majoritatea Guvernelor din UE care au solicitat ajutor de la CE pentru munncitorii disponibilizaţi, prin Fondul European de Ajustare la Globalizare ce are un buget anual de circa 500 de milioane de euro. Geoană prezintă o serie de ştiri precum “Portugalia a aplicat pentru asistenţă în valoare de 1,5 milioane de euro pentru 726 de muncitori concediaţi de trei companii din sectorul auto”, “Irlanda a solicitat finanţare de 35 milioane de euro pentru a ajuta circa 5.987 de muncitori din construcţi să se reintegreze pe piaţa muncii”, “Franţa a primit 24,5 milioane de euro pentru asistenţa acordată a 3.582 de muncitori concediaţi de Renault şi de alţi şapte dintre sub-contractorii săi”.
Preşedintele Senatului spune însă că din acest grupaj lipseşte o ştire: “România a solicitat câteva milioane de euro pentru a oferi asistenţă şi sprijin celor 2.000 de muncitori rămaşi fără slujbă în urma deciziei Nokia de a închide fabrica de la Jucu”, iar ştirea asta lipseşte “pentru că autorităţilor române nu le-a prea păsat de şomerii Nokia şi apoi pentru că autorităţile române sunt incapabile să vorbească limba soluţiilor europene”.
“Voi adresa solicitări oficiale pentru a primi informaţii din partea Guvernului pentru a afla dacă Executivul român a formulat programe care să fie finanţate din FEAG şi dacă are de gând să folosească aceşti bani pentru muncitorii concediaţi de Nokia”, avertizează Mircea Geoană.
