Grecia: economia este în aer, iar turismul la pământ

0

Spyros Mourelatos administrează o afacere de familie: un hotel aflat pe insula Kefalonia, din Grecia. Pentru vara aceasta, Spyros a adăugat doar cîteva rezervări în registrul hotelier. „Vin alegerile”, spune el. „O mulţime de turişti străini, unii chiar de-ai casei, care vin în fiecare an, vor mai aştepta cel puţin până trec alegerile pentru a face vreo rezervare”. Doar câteva mese sunt ocupate pe terasa umbrită de viţa-de-vie a hotelului, care dă spre golful Argostoli, iar muzica grecească din boxe cântă doar pentru şezlongurile goale din jurul piscinei.

 

Turismul din Kefalonia este de obicei susţinut de vizitatorii britanici, însă rezervările agenţiilor de turism engleze, olandeze şi cehe au scăzut cu 25-30% de la alegerile din 6 mai, un alt motiv de îngrijorare pentru vizitatori fiind şi faptul că Grecia ar putea fi scoasă din zona euro peste câteva săptămâni, arată un material al Financial Times.

 

Numărul turiştilor germani a scăzut şi el cu 50 %, potrivit industriei hoteliere din Grecia, deşi unii spun că procentul şi-a mai revenit între timp. „Instabilitatea politică riscă să strice tot progresul pe care l-am făcut anul trecut, când am înregistrat un număr record de turişti”, spune George Drakopoulos, director al SETE, o asociaţie a hotelurilor şi agenţiilor de turism din Grecia. „Dacă nu vom reuşi să instaurăm un guvern imediat după 17 iunie, numărul turiştilor ar putea scădea cu 10%, iar cel al încasărilor cu 15%”, adaugă acesta.

 

Chiar şi o mică scădere a numărului de turişti are un impact semnificativ în economia elenă, deoarece această ramură aduce cei mai mulţi bani la bugetul naţional – 16.5% din PIB-ul anului trecut. Unu din cinci greci sunt angajaţi în industria hotelieră sau turism.

 

Anul trecut, Grecia a beneficiat de pe urma problemelor din Egipt şi Africa de Nord, astfel că a înregistrat 16.4 milioane de turişti, cu 10% mai mult decât în 2010. Pentru prima oară în ultimii ani, Grecia a putut să ofere marilor operatori din Europa pachete turistice la un preţ competitiv, mulţumită, de asemenea, şi unei scăderi cu 40% a TVA aplicată unităţilor de cazare.

 

Acum însă, ţara prezintă acelaşi grad de risc ca şi Africa de Nord, se plânge Alexis Stamatopoulos, proprietar al unui hotel de pe una din insulele Greciei. „Cum să îmi conving clienţii că nimic nu s-a schimbat în Ciclade, că vaporaşele circulă normal în continuare şi că bancomatele sunt şi ele alimentate?”, întreabă el.

 

Giorgios Tsakiris, şeful industriei hoteliere greceşti, estimează că din cauza celei de-a doua runde a alegerilor s-au pierdut aproximativ 600.000 de rezervări care, în mod normal, s-ar fi făcut în prima parte a lunii iunie. „Oferim o mulţime de oferte speciale, însă turiştii din Europa de Nord nu sunt interesaţi”, spune acesta. Mulţi hotelieri au scăzut preţurile cu 3-5% începând cu luna mai, dar sunt constrânşi de datoriile acumulate: „Multe hoteluri trebuie să facă împrumuturi mari, aşa că nu au cum să ofere preţuri prea mici”, spun Tsakiris.

 

După ce procedurile pentru obţinerea vizei au fost simplificate anul trecut în încercarea de a da un avânt turismului, numărul vizitatorilor ruşi a crescut cu 63% şi va fi crescut şi anul acesta. „Dar, din păcate, asta nu va fi suficient pentru a acoperi pierderile de pe piaţa germană şi cea engleză, care sunt mult mai mari”, spune Drakopoulos.

 

Hoteluri renumite din insulele Rodos şi Kos se vor închide la sfârşitul lui septembrie, cu o lună mai devreme ca de obicei, după ce compania aeriană low-cost Ryanair a afirmat că în octombrie va anula toate zborurile directe dinspre Anglia, susţinând că oficialii locali nu şi-au onorat un contract.

 

Pe plan politic, SETE a cerut liderilor greci să mai tempereze discursurile despre „euro versus drahma”, care ar speria turiştii. Liderul partidului Pasok, Evangelos Venizelos, s-a supus, spunând reporterilor că „Nu facem decât să alimentăm recesiunea atunci când ne îndepărtăm turiştii cu astfel de discursuri despre nesiguranţa economică şi o posibilă prăbuşire a sistemului public”.

 

Pe de altă parte, partidele precum Syriza (de extremă stânga) sau Noua Democraţie (centru-dreapta) au alte priorităţi, având în vedere că sunt în luptă strânsă în campania electorală. Alexis Tsipras, de la Syriza, a spus că, dacă va fi ales, partidul său va adopta la un plan de 6 miliarde de euro pentru a transforma fostul aeroport internaţional din Atena într-un loc destinat turismului şi relaxării. Fostul aeroport „va deveni un parc pentru toată lumea”, a promis Tsipras.