Potrivit traderilor, Grecia a apelat la Iran pe post de furnizor de ultimă instanţă, în pofida presiunilor tot mai mari din partea SUA şi UE pentru reducerea comerţului cu Iranul, parte a campaniei împotriva programului nuclear al Teheranului. Oprirea aproape totală a tranzacţiilor petroliere cu Grecia, care are patru rafinării, arată cum ar putea fi afectat comerţul în Europa din cauza deficitului de încredere cauzat de criza dzatoriilor suverane.
„Companii ca a noastă nu pot face afaceri cu ei. Există prea mult risc. Poate traderii independenţi sunt dispuşi”, a spus un trader de la o mare companie petrolieră internaţională. Un al doilea trader a declarat că, deşi nu au avut probleme cu plăţile din partea grecilor, riscul este prea mare.
„Departamentul nostru de finanţe tocmai a refuzat o tranzacţie cu ei. Nu este vorba că nu ar fi plătit. Este doar o măsură de precauţie”, a spus un trader de la o companie implicată în tranzacţii cu materii prime.
La reticenţa traderilor se adaugă şi precauţia băncilor de a finanţa tranzacţii în Grecia.
„Nu am găsit nicio bancă disponibilă să ne finnaţeze. Nicio bancă nu vrea să finanţeze o tranzacţie cu grecii. Am ratat nişte oportunităţi bune”, a spus un al treilea trader.
Peste două treimi din traderii europeni contactaţi de Reuters au afirmat că lipsa finanţărilor bancare a forţat Grecia să oprească achiziţiile de petrol din Rusia, Azerbaidjan şi Kazahstan în ultimele luni.
Grecia, care nu extrage petrol, depinde de importuri, iar anul trecut a cumpărat 46% din necesarul de petrol din Rusia şi 16% din Iran. Arabia Suadită şi Kazahstanul au furnizat câte 10% fiecare, Libia 9% şi Irak 7%, potivit datelor UE. Citește articolul