Amendamentele depuse de parlamentari la Codul Dialogului Social şi la Legea salarizării personalului didactic pentru anul 2011 vor fi analizate într-o şedinţă extraordinară a cabinetului Boc, şedinţă ce va avea loc luni, de la ora 11,00. De la ora 16,00 premierul Emil Boc se prezintă în faţa Camerelor reunite ale Legislativului pentru asumarea răspunderii pe actele normative, în două şedinţe succesive. Opoziţia nu va participa la plenul reunit şi nici nu va depune moţiune de cenzură, deoarece consideră procedura asumării, în special pe cea privind salariile profesorilor, ilegală şi neconstituţională. De altfel, USL a anunţat că va sesiza CCR, iar preşedintele PSD Victor Ponta a ameninţat că va depune plângeri penale la adresa lui Emil Boc şi a lui Traian Băsescu, dacă legea va fi adoptată, iar apoi promulgată.
Legea privind salariile profesorilor a fost adoptată de Guvern pentru a contracara deciziile judecătoreşti prin care a fost dispusă reîncadrarea dascălilor, începând cu anul 2010, luând în considerare salariile de bază aferente lunii decembrie 2009, rezultate din aplicarea Legii 221/2008, privind majorarea salariilor cu 50%. Conform Guvernului, dacă nu se adoptă proiectul de lege privind uniformizarea salariilor profesorilor, Executivul este obligat la un efort bugetar suplimentar de 500 de milioane de euro în acest an. Boc a atras atenţia că, în situaţia în care s-ar acorda banii necesari pentru acoperirea creşterii cu 50% a salariilor cadrelor didactice, s-ar rata nu numai ţinta de deficit stabilită cu forurile internaţionale, dar şi posibilitatea revenirii, în 2012, a salariilor bugetarilor la nivelul de dinaintea tăierilor din 2010, precum şi eventuala scădere a CAS-ului preconizată pentru a doua parte a anului 2011. El a menţionat că, pentru a se face rost de banii pe care Guvernul nu-i are pentru majorarea salariilor cadrelor didactice, atunci fie este nevoie de a se tăia din anumite cheltuieli, fie să fie disponibilizaţi alţi bugetari.
Boc a precizat că actul normativ pregătit de Guvern nu plafonează salariile profesorilor, ci doar eşalonează plata drepturilor pentru anul 2012, fiind afectaţi de acesta doar profesorii care s-au reîncadrat cu salarii majorate cu 50%, adică aproximativ 5% din cazuri. „Noi nu plafonăm salariile. Sentinţele judecătoreşti, care ţin de trecut şi care au fost obţinute, se vor respecta, se vor reeşalona acele drepturi şi vor fi plătite conform legilor în vigoare, în baza ordonanţei 71, în funcţie de modul când s-au pronunţat sentinţele, ele se vor plăti în anii următori (…) Drepturile salariale obţinute în instanţe şi prin sentinţe sunt puşi deoparte şi se dau în funcţie de resursele economice ale ţării. Sentinţele judecătoreşti trebuie respectate, nu se discută. Vor fi eşalonate, aşa cum sunt eşalonate şi drepturile magistraţilor”, a explicat premierul.
„Începând cu anul 2012, prin legea bugetului pe 2012, se va stabili cât şi cum se vor reeşalona aceste drepturi salariale, în funcţie de sentinţele judecătoreşti. După ce se va face inventarul tuturor sentinţelor judecătoreşti şi vom şti exact despre ce cuantum este vorba, ne vom uita la ce alte obligaţii salariale mai are statul de achitat pentru trecut, vom vedea care sunt banii pe care-i are la dispoziţie România pentru 2012, 2013 şi 2014, potrivit strategiei fiscale şi atunci vor fi daţi”, a mai sublinat şeful Executivului.
Legea privindu-i pe profesori a întâmpinat o opoziţie puternică din partea USL şi a sindicatelor.
Liderul PNL, Crin Antonescu a declarat săptămâna trecută că Guvernul a ajuns la cea de-a 13-a angajare de răspundere odată cu legile Codului de Dialog Social , fapt catalogat „dincolo de orice limită acceptabilă într-un stat democratic” și care intră deja „într-un registru ridicol”. Liberalul a precizat că legile pe care îşi asumă Boc răspunderea vor fi abrogate de o viitoare guvernare USL. „Imediat ce vom veni la putere, aceste legi vor fi abrogate și înlocuite cu legi în mod democratic discutate pe baza dialogului social, cu cei care sunt afectați de aceste legi. Domnul Boc va putea să mai asume încă 50 legi, trebuie să știe toată lumea că toate aceste legi vor fi abrogate când USL va veni la putere”, a anunțat Antonescu.
Actul normativ a stârnit şi critici interne în PDL la adresa ministrului de resort, Daniel Funeriu. Astfel, după ce Guvernul a anunţat că îşi va asuma răspunderea pe această lege, mai mulți deputați PDL l-au criticat în lipsă într-o ședință de grup la care a participat premierul Emil Boc. În plus, unii democrat-liberali i-au cerut demisia acestuia. Funeriu a replicat că demisia se dă când nu sunt rezolvate problemele, ceea ce nu este cazul, şi şi-a arătat disponibilitatea de a discuta cu parlamentarii, inclusiv ai opoziţiei, problemele din sistem.
Cât priveşte Codul Social, acesta cuprinde un set de acte normative precum: Legea dialogului social, Legea patronatelor, Legea sindicatelor, Legea conflictelor colective de muncă, Legea contractelor colective de muncă şi Legea de organizare a Consiliului Economic şi Social.
Ministrul Muncii, Ioan-Nelu Botiş a susţinut că noul Cod al Dialogului Social pe care Guvernul îşi va angaja răspunderea va determina translaţia puterii sindicatelor de la nivelul confederaţiilor la cel al liderilor sindicali de sector. Botiş a afirmat că noua legislaţie a dialogului social concentrată într-un singur normativ nu ştirbeşte puterea sindicatelor în sine, ci o transferă în rândul liderilor sindicali aflaţi până acum în linia a doua şi a treia a luptei sindicale. „Nu iau din puterea sindicatelor, ci le întăresc. Într-adevăr le slăbesc poziţiile liderilor de rang naţional pentru că pierd obiectul muncii care era legat de semnarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional, dar liderii sectoriali vor avea de câştigat şi vor fi mult mai apropiaţi de membrii de sindicat. Reforma va crea sindicate şi patronate puternice”, a declarat ministrul Muncii. Potrivit noilor prevederi, se desfiinţează contractul colectiv de muncă la nivel naţional şi se semnează contracte colective sectoriale doar la nivel de ramură.
De asemenea, prin noul Cod, Guvernul se va retrage din CES, locurile sale urmând a fi cedate organizaţiilor societăţii civile. În plus, este înfiinţat un consiliu naţional tripartit pentru dialogul social care are un rol consultativ, este coordonat de premier şi în el se vor regăsi reprezentanţi ai patronatelor, ai sindicatelor şi din mediul financiar-bancar. În ceea ce priveşte conflictele de muncă, a fost înfiinţată încă o instanţă de mediere prin crearea unui oficiu de mediere şi arbitraj.
Noile prevederi au fost intens contestate de sindicate, care au solicitat Guvernului să-şi retragă proiectul de lege.
Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea ultima oară pe 8 martie, pe Codul Muncii. Opoziţia a depus moţiune de cenzură, dar aceasta a fost respinsă pe 16 martie, întrunind 212 voturi „pentru”, patru „împotrivă”, în timp ce două voturi au fost anulate.
De când este premier, Boc şi-a asumat răspunderea pe Codul Civil şi Codul Penal, pe pachetul de legi privind reorganizarea instituţiilor publice, legea-cadru privind salarizarea bugetarilor, Legea Educatiei, Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pe proiectul de lege privind aplicarea Legii salarizării unitare în anul 2011, dar şi pe Codul Muncii.