Recentele alegeri parlamentare din Ungaria au adus un rezultat neaşteptat de bun pentru FIDESZ, partidul premierului Viktor Orbán: 2,8 milioane de voturi (respectiv 49% din total) şi două treimi din cele 199 de mandate de deputat după redistribuire. Pe locul al doilea, cu 1,1 milioane de voturi (19%) şi 26 de mandate se află o altă formaţiune eurosceptică, Jobbik. Partidele cu o viziune favorabilă UE, cum ar fi socialiştii, verzii, Coaliţia Democratică sau mişcarea Momentum, au totalizat sub 30% din sufragii.
Nu are rost să discutăm de ce au votat astfel vecinii noştri din vest, nici de ce opoziţia a câştigat în Budapesta, dar a pierdut lamentabil în rural şi în oraşele mici. Ceea ce este mai important pentru România este modul în care noua configuraţie parlamentară şi cecul în alb dat de maghiari FIDESZ şi lui Orbán ar putea influenţa relaţiile şi aşa tensionate dintre Ungaria şi Comisia Europeană. În primăvara anului trecut, de pildă, un sondaj intitulat ”Să oprim Bruxelles-ul” a fost lansat de guvernul lui Orbán la nivel naţional, cerând opinia cetăţenilor privind modul în care Uniunea Europeană impune anumite reguli care ar ameninţa independenţa ţării. Dispute recente cu Bruxelles-ul au mai avut loc şi în ceea ce priveşte modificările la legea educaţiei, dar şi politica fiscală sau piaţa energiei. În plus, Orbán a anunţat că va respinge orice sancţiune a Comisiei Europene la adresa Poloniei, ca urmare a schimbărilor legislative aduse de partidul aflat la putere la Varşovia.
Deocamdată, replicile primite de la Bruxelles au fost relativ timide. Însă, în contextul în care Franţa şi Germania anunţă că vor lua decizii importante privind viitorul UE până la vară şi în condiţiile în care tensiuni între Bruxelles şi guvernele naţionale se manifestă în aproape tot flancul estic al Uniunii (inclusiv la Bucureşti), avertismentele şi criticile de până acum s-ar putea transforma într-un orizont de timp de câţiva ani într-un adevărat război al declaraţiilor şi măsurilor reciproce între Ungaria şi UE.
Deloc imposibil
Poate duce asta la o ieşire a Ungariei din blocul comunitar (Hunexit sau Huxit, cum au botezat-o deja unii analişti)? Mulţi experţi consideră că nu se va ajunge aici, deoarece atât politicienii maghiari, cât şi o bună parte a votanţilor lor sunt conştienţi că economia lor este încă puternic dependentă de fondurile europene. Un studiu al KPMG a stabilit că evoluţia medie a PIB-ului Ungariei, de 4,6% pe an în perioada 2006-2015, ar fi fost de numai 1,8% în lipsa sumelor alocate de Bruxelles. În 2016, de pildă, Ungaria a primit fonduri europene în valoare de 4,54 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 0,92 miliarde de euro. Katalin Lévai, europarlamentar socialist, arăta la momentul primelor discuţii despre Huxit că 85% din dezvoltarea infrastructurii maghiare se datorează fondurilor UE şi că ieşirea ţării sale din UE ar avea un impact mult mai dramatic decât Brexitul, cu o bună parte din investitori părăsind ţara.