Ministerul Finanțelor a apelat la mai multe inginerii pentru a menține în 2018 deficitul bugetar (cheltueli minus venituri) în limita de 3% prevăzută în Tratatul privind Uniunea Europeană în condițiile în care anul trecut cheltuielile statului au fost cu 16,5% mai mari față de 2017 iar veniturile raportate la PIB nu au avut decât un plus de 1,7%, până la 31,1%. Satisfacerea promisiunilor electorale de mărire a salariilor, pensiilor, ajutoarelor, subvențiilor nu a putut fi onorată decât dacă se tăiau cheltuieli din altă parte, se adăugau taxe și impozite suplimentare și se recurgea la tot felul de scamatorii.
Una dintre aceste scamatorii a fost dezvăluită de deputatul USR Claudiu Năsui, după ce acesta a făcut mai multe interpelări la Ministerul Finanețelor în legătură cu politica de rambursare de TVA a statului. ”În ultimele luni ale anului devenea tot mai clar că statul român nu mai face față cheltuielilor. Ținta de deficit de 3% era ca și depășită în ochii multora. De aceea statul a intrat în modul de avarie și a început să amâne toate plățile pe care le mai putea amâna. Printre aceste plăți s-au aflat și rambursările de TVA, adică bani care nici măcar nu erau ai statului”, spune Năsui.
Faptul că ceva este în neregulă a pornit de la o infomație trecută cu vederea și anume că ANAF-ul rambursează în martie TVA de 2,6 miliarde de lei. Suma sare însă în ochi întrucât media lunară a rambursărilor este pe la 1,4 miliarde de lei. Ce s-a întâmplat de au fost deodată atât de mari rambursările? se întreabă deputatul Năsui. ”Din ianuarie până în octombrie 2018, media rambursărilor lunare de TVA era de 1,4 miliarde, cât e normal să fie. În luna noiembrie, însă, guvernul a intrat în panică maximă pentru că depășea ținta de 3% deficit. Depășirea țintei ar fi fost semnalul cel mai clar că guvernul ne minte. Că, în ciuda tuturor creșterilor de taxe, tot nu au suficienți bani. Așa că ce s-a gândit să facă ministrul finanțelor publice? Pur și simplu să nu mai dea înapoi banii companiilor pe TVA. Adică statul ne-a luat banii pe TVA, dar când a venit vorba să ni-i mai dea înapoi, nu a mai făcut-o. Nu a făcut-o atunci, a făcut-o mult mai târziu cât să nu se mai numere acei bani pe cheltuielile din 2018. Adică a dat banii cu întârziere foarte mare, suficient cât să măsluiască deficitul pe final de an. De aceea, în noiembrie, decembrie și ianuarie media rambursărilor lunare de TVA cade deodată la 0,9 miliarde”, a declarat parlamentarul USR.
Cifrele din ianuarie contează, conform lui Năsui, pentru că deficitul de 3% pe care nu trebuie România nu trebuie să-l depășească este pe standardele care se numesc ESA. Potrivit acestor standarde, Finanțele fac o retratare a cifrelor și cheltuielile din ianuarie sunt considerate din anul anterior. De ce? ”Pentru că e o diferență între momentul în care se face o plată și perioada pentru care ea este aferentă. Adică dacă statul român plătește o factură în ianuarie aferentă lunii decembrie, conform ESA, acea factură apare în cheltuielile din luna decembrie. De aceea au blocat rambursările de TVA și în luna ianuarie. Pentru că le afecta deficitul ESA pe anul 2018. După luna ianuarie, însă, au explodat rambursările. Nu de alta, dar sumele de rambursat s-au tot acumulat, și gradul de nervozitate din economie tot creștea. Dar, cel mai important lucru, rambursările de TVA din luna februarie nu mai afectează deficitul din anul 2018. Astfel, în februarie și martie au explodat rambursările. Media rambursărilor lunare de TVA în februarie și martie 2019 a ajuns la 2,2 miliarde. Mult peste media naturală de 1,4 miliarde și mult peste 0,9 miliarde cât era media în precedentele 3 luni”, a mai spus Năsui.
O altă scamatorie a Finanțelor a fost dezvăluită recent de fostul șef al ANAF Gelu Ștefan Diaconu. ” În 2018 au cheltuit mult mai puțin decât au zis (sănătatea – 65% din suma alocată în proiectul de buget, cultura – 66 %, economia 66%, tineret și sport 65%, energie 49%, turism 58%, mediu de afaceri 74%). În 2019, vin și zic: va alocăm mai mult! Fără să spună că alocările sunt mai mari doar față de execuția mult mai mică, nu și față de prevederile inițiale. Realizați minciuna? Și la fel va fi și în 2019. Vor tăia cheltuielile, vor muta o parte din ele la pensii și salarii, pentru că altfel e imposibil să le iasă cifrele. România tot nu se va dezvoltă. Bugetul este unul mincinos 100%!” a afirmat Gelu Diaconu.
Conform acestuia, puterea păcălește opinia publică prin folosirea unui mecanism de alocare discreționară a resurselor statului, sustras controlului parlamentar. ”La începutul anului se prezintă parlamentului, miniștrilor și opiniei publice un buget umflat pe baza de estimări optimiste “livrate” atât de Comisia Națională de Prognoza (indicatorii macro) cât și de către ANAF (venituri suplimentare). Se alocă “suplimentar/din pix”, față de anul anterior, sume importante la educație, sănătate, cultură, infrastructură, agricultură, cercetare, sport, turism etc. adică pentru domenii la care opinia publică este sensibilă și unde s-au făcut promisiuni electorale fără acoperire. Se tureaza mașină de propagandă folosindu-se ziariștii plătiți de PSD, postacii și aparatul de partid. Se dezbate destul de formal în parlament proiectul care este greu de modificat dată fiind majoritatea parlamentară “mufată” la avantajele oferite de Dragnea&co. Odată aprobat, bugetul intră în execuție cu mare întârziere (anul acesta s-a pierdut deja un trimestru luând în calcul timpul necesar deschiderii creditelor bugetare!!) datorită blocajului administrativ/”filtrului” instituit de ministerul finanțelor. Până la prima rectificare din perioada iulie-septembrie, sumele alocate instituțiilor (mai ales pentru investiții) înregistrează un nivel al execuție foarte redus și prin urmare sunt redistribuite fie la salarii pentru același ordonator sau altora, fie la bugetul de asigurări sociale. În raport de veniturile colectate de ANAF se caută cu disperare alte surse de venit (fonduri europene, noi taxe, lichiditățile companiilor de stat, etc.) pentru a face posibilă, la cea de-a două rectificare din luna noiembrie, încadrarea în țintă de deficit de maxim 3%”, a mai spus Diaconu.
Și în felul acesta, prin două rectificări bugetare, venite în a doua parte a lui 2018, sumele alocate domeniilor de interes public menționate mai sus devin mult mai mici! De exemplu, Sănătatea a cheltuit doar 65% din suma alocată în proiectul de buget înaintat parlamentului, cultura 66 %, economia 66%, tineret și sport 65%, energie 49%, turism 58%, mediu de afaceri 74%. Din suma alocată inițial ordonatorilor de 183,5 miliarde lei, 21 de miliarde de lei au fost tăierile de la rectificare transferate la asigurări sociale și alte destinații, 4,8 miliarde de lei alocări suplimentare pentru MFP- acțiuni generale și aproape 1 miliard de lei pentru instituții care nu avuseseră (de regulă) acoperite fondul de salarii.
Un mare semn de întrebare legat de execuția bugetară pe anul trecut îl reprezintă capitolul „Alte sume primite de la UE pentru programele operationale finantate in cadrul obiectivului convergență”. În 2018, a apărut suma de 3,87 miliarde de lei în condițiile în care în anii trecuți erau sume negative. De exemplu, în 2017 a fost un minus de 136,7 milioane de lei în 2017 iar în 2015 un minus de 139,3 milioane de lei. Cele 3,87 miliarde de lei din 2018 au fost trecute la venituri în speranța că Bruxelles-ul va deconta mare parte din ceea ce guvernul crede că va deconta, dar nu a făcut-o până acum. Dacă Comisia Europeană ar fi decontat, suma apărea la alt capitol, precum cel ”Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020”.
Un alt semn de întrebare apare la capitolul venituri fiscale, adică impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital, impozitul pe profit, impozitul pe salarii și venit, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital. În 2018 s-a atins un minim istoric, cu un 15% din PIB. În 2017 acestea au fost 16,6% din PIB, în 2016 – 18%, în 2015 – 19,6%, în 2014 – 18,5%, în 2013 – 19%. Veniturile fiscale reprezintă jumătate din veniturile totale la buget, cu excepția lui 2018. Conform execuției bugetare, veniturile totale în PIB au fost în 2018 de 31,1%. Mai exact, a existat un surplus de venituri din alte capitole în valoare de 12,4 miliarde de lei, care a venit în mare parte de la sumele pentru convergență, 3,87 miliarde de lei, de la dividendele pe care companiile de stat le-au plătit suplimentar, reflectate la capitolul venituri nefiscale. Aici am avut o creștere de 5,27 miliarde de lei în 2018 față de 2017.
